MINI Cooper (sursa – Adrian Mitrea)
Am descoperit marca MINI în 2007, iar în 2013 mi-am luat unul. E genul ăla de mașină-prieten care se lipește de sufletul tău. N-ai cum să fii trist într-un MINI. Doar că acum a venit vremea să-mi iau rămas-bun de la bătrânul Cooper din 2002. Cu această ocazie, probabil, spun „adio”, definitiv, pe viață, mașinilor pe combustie. E o decizie-constatare pe care o simt cumva… dureroasă. De aceea am și decis să scriu acest articol: s-ar putea ca mulți dintre voi să vă regăsiți în aceeași situație, mai devreme sau mai târziu.
În 2007 am condus un MINI Cooper S Clubman albastru, cu dungi albe pe capotă. Mi-a plăcut atât de mult încât mi-am promis că voi avea, cândva, un MINI. Nu neapărat Clubman, nu neapărat S. Dar să fie MINI. Era primul automobil de test drive pe care-l țineam acasă, peste noapte, ca jurnalist auto. Avea numărul de înmatriculare B 74 PRP. Ș-acum mi-aduc aminte. Cum să uiți așa ceva? Avea 174 CP, suna fantastic și mergea ca un diavol.
Șase ani mai târziu am decis să vând o mașină decentă, Opel Astra (G/Classic II), 1.6i, 103 CP, și să trec la MINI Cooper. Era 2013, aveam 27 de ani și MINI mi se părea mașina „de tinerețe” perfectă.
De „gagici”, ar considera unii. Doar că MINI „arată ca de fete” și se conduce „ca de băieți”. Oricine a condus un MINI poate confirma asta. Volanul, pedalele și schimbătorul se acționează mai greu, ca și când n-ar fi asistate, suspensiile sunt ferme, iar sunetul motorului îți ridică părul pe spinare. Ai o senzație de kart mai mare, de tanc și de avion, în același timp.
MINI Cooper (sursa – Adrian Mitrea)
Așa că iată-mă, în vara lui 2013, la volanul primului meu MINI. Mi l-am adus personal din Germania. În țară erau numai gioarse, vândute de samsari. Cam așa e și acum, doar că oferta e mai variată și posibilitățile de a le verifica istoricul sunt mai diverse.
Acest MINI Cooper n-a fost perfect din punct de vedere mecanic. Dar estetic se prezenta excelent. E mult mai ieftin și mai simplu să repari ceva mecanic decât estetic, când vine vorba de mașini.
MINI Cooper (sursa – Adrian Mitrea)
În fiecare an l-am făcut un automobil mai bun decât era atunci când l-am luat. În fiecare an am cheltuit, în medie, circa 1.200 Euro pentru întreținerea curentă și reparații mecanice sau cosmetice care să-l încadreze la categoria „țiplă”. Mă bucuram că în fiecare an conduceam o mașină din ce în ce mai bună, deși din ce în ce mai veche. În pofida eforturilor mele, viața în București și România a fost nemiloasă. S-a cojit lacul de pe eleron de la un găinaț de pasăre și am găsit caroseria îndoită în parcare, în nenumărate locuri. Ăștia suntem: nu respectăm bunurile altora, nu ne respectăm pe noi înșine, cultura auto (sau de orice fel) abia scoate capul pe ici, pe colo…
Eu și Luiza, acum logodnica mea, alături de acest MINI, am fost în vacanțe superbe. Am mers în Croația de două ori și o dată în Grecia. Iar drumul spre Croația e lung și greu, indiferent pe unde o iei. Am traversat fără emoții Bulgaria, Serbia, Bosnia și Muntenegru – țări cu relief muntos și drumuri care scot untul din orice mașină. Am fost și iarna la plimbare, prin România.
MINI Cooper (sursa – Adrian Mitrea)
MINI Cooper (sursa – Adrian Mitrea)
Ne-am privit complice, am râs, ne-am ținut de mână, am cântat și ne-am certat în acest MINI. Drept să spun, nici nu știu cât din acest articol e despre mașină și cât e despre oameni. Cert e că fără oameni… mașinile n-ar fi decât fiare. Prin pasiunea lor, oamenii pot face aceste fiare să prindă un fel de viață a lor. Pot naște admirație, respect, dorință… cult! Ăsta e MINI: o legendă vie, un stil de viață, un cult.
În 2016 am întâlnit un nou automobil-cult: BMW i3. Iar din 31 August 2018 mi-am luat unul.
Inițial am vrut să vindem MINI, iar cu banii de pe el, plus încă ceva, să dăm avansul pentru i3. Apoi, din banii de benzină și de reparații aveam să plătim leasing-ul pentru mașina nouă. Însă MINI n-a vrut să se lase dat. Poate că 5.000 Euro, cât am cerut anul trecut pe el, era o sumă prea mare pentru o mașină veche de 16 ani, cu 200.000 km la bord.
Decât să-l vindem la preț de fiare vechi am zis că mai bine îl ținem pentru drumuri mai lungi și plimbări de weekend. Așa, de dragul lui și de dragul amintirilor în trei.
MINI Cooper (sursa – Adrian Mitrea)
Realitatea ultimelor nouă luni n-avea să ducă, însă, decât spre vânzare. Sau casare. Din 31 August 2018, de când am luat i3-ul, MINI a mai mers doar vreo 500 km: la spălătorie, la service și în câteva plimbări scurte de weekend. În tot acest timp am făcut cu i3 peste 13.000 km. De 26 de ori mai mulți kilometri!
Acum chiar mă amuz când aud pe cineva spunând că mașina electrică nu poate fi decât „a doua mașină” într-o familie sau într-o firmă.
Din toate punctele de vedere un i3 din 2018 e peste un MINI din 2002. Și nu e vorba doar de vârstă sau kilometri aici. Ci de saltul colosal pe care îl face industria auto prin trecerea la electromobilitate.
Conducând atât de mulți kilometri mașini electrice (pe lângă i3-ul meu am parcurs mulți kilometri și cu e-Golf, Zoe Z.E., alte i3-uri, etc…)… orice mașină pe combustie mi se pare „că nu merge”.
Dacă n-ai ceva pe benzină cu măcar 200 CP, orice Zoe Z.E. cu circa 100 CP se mișcă mai bine, în oraș. Asta e realitatea.
Așa că, după mulți kilometri la volanul unor mașini electrice, mi se pare că mașinile pe combustie merg precum niște cai împiedicați.
Și pretențioși pe deasupra: n-o călca cât e motorul rece; aerul condiționat îți taie din putere; sistemul start/stop e enervant; fluieră curelele; agață cutia; huruie; pute; service-ul e des, scump și poluant. Ca să nu spun că milioane de mașini pornesc dimineața în țara asta și poluează enorm pentru că distanțele parcurse sunt mici (motorul și eșapamentul nu apucă să ajungă la temperaturile optime de funcționare) sau pentru că proprietarii lor elimină tehnologiile anti-poluare (DPF).
Petrecând timpul cu o mașină electrică, în fiecare zi, pur și simplu nu-ți mai vine să te urci în una pe combustie. Dar pentru foarte mulți oameni acestea sunt, încă, singura opțiune.
În cazul lui MINI… am dat peste o colegă de breaslă care-și dorea un MINI și o mașină relativ ieftină în același timp. Mașina mea nu mai era de vânzare pe undeva. Dar uite că și-a găsit un nou proprietar la fix un an de zile de când am vrut inițial s-o vând. Fără anunț, fără tam-tam, ci prin recomandarea unui colaborator comun (care ne-a adus în legătură pe subiectul „vând/cumpăr mașină”).
S-a întâmplat să fie dragoste la prima vedere între ea și MINI. Sunt convins că în anii care i-au mai rămas de „trăit”, înainte să ajungă la reciclat, MINI-ul din poze va continua să producă amintiri de neuitat. Deși a fost cam stricăcios, per total am fost foarte mulțumit și simt că am primit ceva în schimbul timpului și al banilor: știu acum mai multă mecanică; pot diagnostica singur probleme; recunosc sunete tehnologice mai ușor; înțeleg mai bine cum funcționează un automobil. Și, foarte important, n-am simțit niciodată că își va da duhul pe drum, oricâte probleme ar fi avut. Nimic n-a fost atât de grav încât să zic… „Gata, asta i-a fost!”.
Îmi plac în continuare motoarele cu ardere internă, pentru ce au fost și încă sunt. Îmi place când put la rece a benzină nearsă. Îmi place sunetul motoarelor de 1.6 ale MINI, V6-le TDI, 6-le în linie de la BMW, T-Jet-ul lui Abarth 500, 3.8-ul boxer al lui Porsche… Și mai sunt câteva. Dar marea majoritate a motoarelor pe combustie sunt făcute să fie cât mai silențioase și cât mai lipsite de temperament. De ce-ai vrea un motor pe benzină pe care producătorul său se chinuie să-l facă precum unul electric (în comportamentul resimțit de șofer)? Corect. N-ai vrea.
Și uite așa, odată cu vânzarea acestui MINI Cooper, cred că am pus capăt motorului pe combustie, în ceea ce mă privește. Sunt deja nostalgic, știu. Dar recunosc că electric îmi place mai mult și sunt convins că și prin perspectiva poluării globale e mai bine.
Singurele mașini pe combustie pe care aș mai da acum banii ar fi orice generație de Mazda MX-5, BMW Z3/Z4 sau Porsche Boxster. Sau ceva „de porc”, bun și devalorizat, precum Volkswagen Phaeton sau Mercedes-Benz Clasa S. Atât.
Dar n-am răbdare să caut. Și nici bani. Paragraful de mai sus e doar un fel de ultimă zvâcnire a „petrolhead”-ului din mine, înainte să se metamorfozeze definitiv într-un „electrohead”.
Dar ăsta sunt doar eu. Tu? Cum simți?
MINI Cooper (sursa – Adrian Mitrea)
Ai citit și?…
- Mașina electrică mi-a schimbat viața. Cum m-am adaptat (2019)
- Mașina hibridă: între soluție optimă și… inutilitate (2019)
35 comentarii
Am un Polo GTI si un Amarok V6 TDI, ultimele mele masini cu ardere interna. Sunt cu gandul la ID Buzz si-n asteptarea unei autonomii de peste 500 km cu baterii incarcate in maxim 30 min. 🙂
Salut! Dacă mai scazi un pic din pretenții și te mulțumești cu autonomie reală 350 km, cu încărcare în 45 de minute, atunci poți să-ți comanzi deja Volkswagen ID.3 acum, cu livrare anul viitor pe vremea asta https://0-100.ro/2019/05/08/volkswagen-id-3-mai-a…
Foarte frumoasa povestea. Ca si pasionat de motoare pe combustie interna, mi ai dat un reset la gandire. Cat de curand as i eu as vrea sa mi achizitionez o masina electrica. Cred ca dupa criza asta mondiala. Succes in toate! Peace!
Mulțumesc pentru mesaj, Florin!
Și succes în deciziile viitoare! Deja piața de mașini electrice va arăta mult mai bine (ca ofertă) în 2023.
Ati cheltuit anual 1200 de euro pe intretinere si reparatii?! Din acest punct de vedere mie mi se pare ca asta a fost o masina foarte proasta, desi inteleg ca v-ati atasat emotional de ea si ca v-a placut s-o conduceti.
Va urez succes cu i3-ul.
Mulțumesc!
Nu știu dacă v-ați făcut vreodată riguros calculele să vedeți câți bani consumă o mașină. În șase ani, cât a fost la mine, a avut nevoie de anvelope, frâne, detailing, eșapament, ambreiaj(e). Unele erau necesare, altele au fost “mofturi”. Și să ai în stare “ca nouă” o mașină din 2002, oricare ar fi ea… costă!
Desigur, am calculat foarte precis cit ma costa masinile familiei mele (avem doua), asa incit numai din acest motiv mi-am permis sa comentez in legatura cu costurile mentionate de dvs.
Cheltuieli de intretinere, in cazul meu:
– la fiecare 25.000km: schimbat ulei (sintetic) si filtru – 80 euro
– la 50-60.000km: schimbat anevelope – 600 euro
– la cca 50.000km: placute si discuri – 400 euro
– la cca 10-15.000km: filtre de aer – 30 de euro
– la cca patru ani: acumulator – 100 euro
– la cca doi ani: stergatoare – 50 euro
Dupa cum vedeti, costurile normale de intretinere sunt perfect rezonabile. Costurile mari sunt cele pentru reparatii, asa incit eu prefer masinile care sunt mai fiabile. Una dintre masinile mele actuale are 10 ani si 160.000km si numai in ultimii doi ani a inceput sa inghita bani (1000 euro pentru una, 800 euro pentru alta samd). Intrucit valoarea de piata a masinii este relativ scazuta aceste costuri nu mai sunt justificate, asa incit o voi schimba. Cealalta masina are 9 ani si 100.000km. Cu totul am platit numai vreo 900 de euro pentru doua reparatii, altfel n-am schimbat nimic la ea. Ambele masini sunt intr-o stare mecanica perfecta, au doar citeva mici probleme cosmetice, datorate virstei.
In cazul dv. vad ca a trebuit sa schimbati ambreiajul de mai multe ori. Asta nu pare normal. Spre comparatie, am condus o masina cu schimbator manual pina la 250.000km (avea 50.000km cind am luat-o) iar o alta pina la 440.000km (avea 275.000km cind am luat-o), ambele cu ambreiajul original! Le-am condus cam jumatate de timp in oras si jumatate afara, in trafic destul de aglomerat.
Am impresia ca dv. ati cheltuit cu mult mai mult decit era cazul pentru Mini, din cauza ca ati luat decizii motivate afectiv si nu rational 🙂 Va priveste, desigur, dar acum discutam numai despre partea economica.
Costuri similare am avut și eu, poate chiar mai mici la unele consumabile. Problemele au venit de la reparații costisitoare specifice acestei generații de MINI (cutie de viteze și anexele sale precum ambreiaj, ulei, timonerie, planetare; pompă servodirecție). Plus acele reparații cosmetice pe care eu le-am făcut pentru că am vrut (revopsit 8 jante înainte de a monta avelope noi pe ele, ornament eșapament, înlocuit nucă schimbător de viteze, reîmbrăcat volan în piele). Când tragi linie se adună. Per ansamblu sunt mulțumit că am vândut mașina cu cât am luat-o acum șase ani, iar reparațiile de 1.200 E pe an înseamnă că am plătit să am această mașină 100 E/lună + benzină. Nu mi se pare un cost mare. Ar fi putut fi și mai mic, desigur. Sau chiar să nu coste nimic. Nu m-ar fi deranjat să fie totul gratis pe lumea asta. Dar așa stă treaba și nu-mi pare rău.
„reparații costisitoare specifice acestei generații de MINI: cutie de viteze și anexele sale precum ambreiaj, ulei, timonerie, planetare; pompă servodirecție”
Mi se pare foarte interesant cum unele persoane, nu numai dv., considera ca este acceptabil ca toate acestea sa se strice, desi exista multe alte tipuri de masini care nu vor avea in veci astfel de probleme. Eu una as da cu masina mea de-a azvirlita (adica as vinde-o rapid) daca mi-ar face una-doua figuri de-astea. Iar asta in conditiile in care ma pricep suficient la masini ca sa nu fiu aburita/prostita de mecanici. Si totusi, sunt relativ multi care au alta parere. Nu sunt sarcastica, chiar mi se pare foarte interesant din pdv intelectual.
Constantina, n-am spus că sunt acceptabile. Nu!
Când am cumpărat mașina habar nu aveam că urmează să schimb o pompă de servodirecție, să repar cutia de viteze o dată și apoi s-o înlocuiesc cu totul. Nu, nu știam lucrurile astea și nu sunt acceptabile.
Am spus eu pe undeva că mi-a fost drag să fac aceste reparații?
Dar una e să fie acceptabile, alta înseamnă să ajungi suficient de informat încât să știi (înveți pe parcurs) care sunt problemele des întâlnite la o mașină. Pentru că ne place sau nu, fiecare automobil are problemele sale specifice. La unele scârțâie interiorul, la altele se cojește plasticul, la altele se strică injectoarele sau turbinele, la altele se face bordul pom de Crăciun din cauza instalației electrice deficitar concepute. Nu am întâlnit până acum NICIO mașină fără anumite probleme sau minusuri.
Dar am întâlnit proprietari care să le ignore.
În plus, când am cumpărat o mașină veche de 11 ani, mă cam așteptam să ceară niște bani în anii cât va sta la mine. Pur și simplu îmi asum o decizie și niște costuri.
Dacă voiam mai bine, cumpăram un MINI nou sau o mașină mult mai simplă, cum ar fi Logan. Dar n-am avut bani de nou. Nici de Logan, dar altminteri de MINI…
mergi in concedii prin grecia, croatia sau chiar prin romania la munte cu masina electrica?
Da. Am fost deja și mai urmează.
Unul dintre drumuri este documentat aici https://0-100.ro/2018/12/20/spre-marea-unire-si-c…
„Ăsta e MINI: o legendă vie, un stil de viață, un cult.” Daca te identifici cu marca, da. La fel si cu Trabant (exista si acum comunitati). Altfel, e doar o masina.
„Dacă n-ai ceva pe benzină cu măcar 200 CP, orice Zoe Z.E. cu circa 100 CP se mișcă mai bine, în oraș”. In oras (cel putin Bucuresti) ai media de viteza a unei biciclete de sosea mai capabile. Ce faci cu 200 cp in oras ? Si cu electrica de 170 cp mergi pe A1 cu 100 kmh ? (asa scrie in articolul mentionat la comentarii).
„sistemul start/stop e enervant; fluieră curelele; agață cutia; huruie; pute; service-ul e des, scump și poluant”. Start-stop se dezactiveaza, restul sunt poate valabile pentru masini din 2002. In plus, se pare ca desi put iti place : „Îmi place când put la rece a benzină nearsă.”
„Dar marea majoritate a motoarelor pe combustie sunt făcute să fie cât mai silențioase și cât mai lipsite de temperament”. Daca-s silentioase nu e bine…daca huruie, iar nu e bine.
„De ce-ai vrea un motor pe benzină pe care producătorul său se chinuie să-l facă precum unul electric (în comportamentul resimțit de șofer)? Corect. N-ai vrea.”
Nu ai cum sa stii asta. Fara suparare, dar din articol pari sa ai comportamentul unuia care a parasit o tabara pentru alta si se chinuie sa ii convinga si pe altii ca asta e alegerea potrivita si restul sunt gresite.
Iulian, dacă nu te identifici cu marca (o marcă, orice marcă, nu e vorba de MINI aici), mai bine nu mai cumperi. Orice poate fi redus jignitor la o condiție primordială. Inclusiv nevasta. Dacă te identifici cu ea, e iubirea vieții tale. Dacă nu, atunci e doar o femeie. Nu? Ori dacă e doar o femeie, atunci de ce mai e nevastă-ta? Așa e și cu mașina, telefonul, laptopul, casa, părinții, prietenii. Viața e prea scurtă ca să trăiești înconjurat de oameni și obiecte cu care nu te identifici. Nu crezi?
Ce faci cu performanța/puterea în oraș? Obții siguranță și câștigi timp. Constant, pe un DN, poți merge și cu 30 CP. În oraș, cu 30 CP, încurci pe toată lumea, inclusiv pe pietoni. 170 CP de la i3 înseamnă și frână de motor mai puternică, ceea ce înseamnă mai puține particule emise de plăcuțele de frână sau anvelope. Un motor mai performant, de orice tip este el, e întotdeauna de preferat unuia mai slab.
Dacă dezactivezi start/stop, atunci te îndepărtezi de scopul pentru care el a fost proiectat: să reducă emisiile. Ori tocmai în direcția emisiilor mai puține vrem să mergem, nu. Să nu ne mai gazăm în oraș ca nebunii. Te asigur că orice cutie de viteze manuală sau chiar automată este inferioară transmisiei directe (cu reductor) a unui automobil electric. De aceea agață și se gâtuie. Dacă n-ai un termen de comparație, e normal să consideri o automată modernă Dumnezeul transmisiilor. Dar când vezi că se poate și mai bine de atât… Iar MINI din 2002 te asigur că merge mult mai bine decât 80% dintre mașinile de oraș vândute în 2019. Acesta este și motivul pentru care l-a cumpărat cineva și nu l-am dus la fiare vechi. Da, îmi place în continuare mirosul de benzină nearsă pentru că sunt născut în 1985 și am prins niște vremuri. Dar în egală măsură îmi dau seama cât e de nociv. Asta e, n-o pot tranșa în laie ori bălaie.
Dacă sunt silențioase e bine, sigur că e bine. Dar când dai 50.000 Euro + pe un motor pe benzină de 200 CP și el se comportă ca unul electric în termeni de sunet și ca unul cu aburi în termeni de performanțe… cum e? Erau vremuri când o mașină de 200 CP suna ca o mașină de 200 CP. Acum e doar un fel de electrocasnică pe benzină. Oricât s-ar strădui producătorii să aducă rafinament motorului pe combustie, pur și simplu nu se poate să fie adus la egalitatea rafinamentului pe care-l are o mașină electrică (oricare). Ori fix mașinile pe benzină gălăgioase și „icon” vor fi cele care vor supraviețui timpului și legislației. Vom avea în continuare Ferrari V12, dar Clio dCi te asigur că e un non-sens deja. Tot așa cum PSA și Toyota s-au prins că e un non-sens să vândă 107/C1/Aygo cu 1.4 diesel. A rămas doar cu benzină. Ei bine, toate mașinile din clasele A, B și C nu vor mai fi pe combustie începând cu 2030 pentru că sunt utilizate preponderent urban, iar în oraș nu vrei emisiile, zgomotul și căldura produse de motoarele termice. Te asigur că nu le vrei (și nu le vrea nici legislația). Iar limuzinele mari, SUV-urile, camioanele, vapoarele, etc… vor mai rămâne pe diesel o vreme, înainte să treacă și ele la electric sau hidrogen.
Îți recomand că mare căldură să mergi la un test drive cu un automobil electic, să înțelegi despre ce vorbim. Măcar un Uber Green poți să comanzi, sau să iei ceva electric de la PONY sau BCR eGO. Vei înțelege mult mai ușor tot ce am scris în articol, precum și în acest comentariu lung. Salutări!
Blogul ma indeamna sa nu scriu prostii…Am un Renault Megane Classic din 2002, benzinar 1,6, 16 v…Sunt proprietarul nr.2, din 2006, adica de 13 ani…perioada in care, am investit, fara minciuna sau din inconstienta, doar cca.1200 de euro, cat ai INVESTIT anual in Mini-ul tau…am aceeasi masina si in prezent si nu simt ca ar trebui sa-i dau foc sau sa o abandonez doar pentru ca …TRENDUL …imi spune asta…NU cred ca o masina cu ardere interna, perfect functionala, trebuie terminata doar in virtutea progresului…eu continui sa gandesc practic, invechit, de ce sa schimb masina mea clasica, ale carei costuri reale sunt cunoscute doar de mine, pe o masina al carui acumulator costa de zece ori valoarea actualei mele masini…si pentru a carei producere se angreneaza 4 continente?…iar costurile finale de mediu raman un MARE mister…Nu multumesc!…Pentru cei care au dubii…le stau la dispozitie cu orice informatie…iar pentru moderator…in 13 ani nu i-am schimbat nici macar distributia,..Si daca tot m-ai intrebat cum simt…dupa enumerarea ta de BMW, Porsche, Mazda, singurele marci pentru care ai mai reveni, temporar, la volanul unei masini pe combustie interna…iti raspund sincer…ABUREALA…Sa nu-i spui nimanui ca nu ai vrea sa ai un Bugatti, Ferrari, Maserati…chiar daca, in virtutea meseriei, imi vei spune ca le-ai avut pe toate astea…Oricum nu te-as crede…Bafta cu ELECTRO…
Adrian, să-mi fie cu iertare, însă în 13 ani schimbi cel puțin un rând de anvelope de vară și un rând de iarnă. Presupunând că ai roți de 15 sau 16 inch, numai 8 cauciucuri premium costă aproape 1.000 Euro. Ce să mai zic de filtre, frâne, ITP-uri, uleiuri de motor și cutie, lichid de frână, curele…
Lasă TREND-ul, la cum explici… mașina ta nici întreținerea de bază conform manualului de utilizare n-o are.
SPUN că n-aș vrea Bugatti, Ferrari sau Maserati pentru că n-am condus așa ceva. Ori eu nu-mi doresc automobile pe care nu le-am condus măcar un kilometru, să văd cum sunt. Din ce am condus și mi-a plăcut, am enumerat ce aș cumpăra.
Cărbunele este principala sursă pentru producerea energiei,electrice in Romania, cu o pondere de 42,5% din total, la fel de mare ca și în 2007. Similar, aproximativ 45% din energia electrica a Germaniei este produsa pe baza carbunelui. De ce uitam cu buna stiinta din ce se produce energia electrica? Ne axam doar pe momentul utilizarii masinii, fara a tine cont de procesul de productie sau reciclare a bateriilor (ce contin litiu si pot fi o sursa cumplita de poluare), si fara a tine seama ca ceea ce bagam in masina pe post de curent electric este de fapt, in proportie de 40% carbune ars – clar mult mai poluant decat un benzinar sau un diesel EURO 6. Dar, probabil cand vreo 50-60% din populatie va avea masini electrice, vom vedea si reversul (asa cum s-a intamplat cu incurajarea diesel-ului la inceputul anilor 2000 ca apoi sa fie blamat pentru tot ce e rau pe planeta)
Salut, Bogdan, de unde ai această informație despre ponderea cărbunelui în producția de energie din România? Datele oficiale sunt altele. Cărbunele este sub 20%, în timp ce hidro stă pe la 50%, iar fotovoltaicul și eolianul au împreună circa 12%. Restul sunt biomasă, nuclear, etc…
Ne axăm pe momentul utilizării mașinii pentru că asta ne ucide cu zile în orașe. Asta ne îmbolnăvește, Bogdan! În plus, e mult mai simplu și eficient să controlezi emisiile și starea de funcționare a unei centrale electrice (fie ea și pe cărbuni) decât să controlezi și să ții în parametri optimi de funcționare milioane de mașini pe benzină și diesel. Nu știi că eliminare DPF și EGR sunt sport național în România (și nu numai)? Cum să verifici atâtea mașini? Nu mai bine verifici o singură sursă de poluare care generează electricitate pentru sute de mii sau milioane de mașini electrice?
Este suficienta o cautare pe Google. Se gasesc rapoarte oficiale pe tema asta. Imi pare rau sa te contrazic, dar energia electrica produsa pe baza carbunelui este peste 40%. Si in Romania, si in Germania si in Polonia. Hidro nu este 50%…asta este un vis, dar nu realitatea. In ceea ce priveste controlul emisiilor, daca este asa de usor de facut la o centrala, de ce nu se face? De ce crezi ca ar fi mai greu la o masina pe combustibil fosil? Se poate face si la o masina si la o centrala. Cel putin la fel de usor. Dar trebuie vointa. Uita-te cum au scazut emisiile de CO2 la masini. In doar 10 ani. Cum au scazut emisiile de particule la Diesel. Au scazut intr-un ritm mai mare decat a scazut poluarea centralelor. In ceea ce priveste aerul „din orase” am o veste proasta: el nu este stationar. Aerul circula. Iar poluarea din China sau India afecteaza inclusiv Bucurestiul. Daca ar fi cum spui – poluarea este locala – Artica si Antartica nu ar trebui sa aiba problem. Oare nu au?
Căutare pe Google. Hai să nu mai împrăștiem fake news pe net, vrei? http://www.transelectrica.ro/web/tel/sistemul-ene…
Da, pentru Germania e adevărat ce spui despre cărbune, pentru că au închis tot ce era nuclear.
Așa că în România avem acum energie mai verde decât în Germania. Deschide link-ul oficial pe care ți l-am lăsat mai sus.
Emisiile mașinilor au scăzut. Dar câți ani e mașina aia în toate mințile, înainte să-și bage românașii mâinine în DPF și EGR? Asta e problema, că ne doare în fund de starea mașinii, iar renunțarea la parametrii constructivi e ceva normal. E mai ieftin să n-o întreții și de mediu ni se rupe.
Aerul poate că circulă și poluarea o fi globală. Dar tu chiar nu poți să faci diferența între un diesel care scoate fum albastru când trece pe lângă tine pe stradă și poluarea generată de o centrală aflată la 150 km distanță de orice om? Ți se par același lucru?
Oare de ce când intri într-un parc, în București, aerul e dintr-o dată mai respirabil, chiar dacă circulă mașini la 1-2 km de el? Te-ai întrebat vreodată care e diferența dintre poluarea globală și poluarea locală? Te-ai gândit vreodată că problema unui întreg este generată de problemele fiecărui element al întregului? N-ai cum să stârpești poluarea globală dacă nu începi de la un exemplu simplu, individual, punctual.
În plus, energia electrică regenerabilă e abia la început. Avem atâtea acoperișuri de clădiri care pot fi echipate cu panouri fotovoltaice. Există loc pentru mai verde de atât.
În timp ce carburantului fosil nu prea ai ce să-i mai faci ca să fie mai verde, de la extracție și până-l arzi tu sub capotă.
„e mult mai simplu și eficient să controlezi emisiile și starea de funcționare a unei centrale electrice (fie ea și pe cărbuni) decât să controlezi și să ții în parametri optimi de funcționare milioane de mașini pe benzină și diesel. Nu știi că eliminare DPF și EGR sunt sport național în România (și nu numai)? Cum să verifici atâtea mașini? Nu mai bine verifici o singură sursă de poluare care generează electricitate pentru sute de mii sau milioane de mașini electrice?”
Cum sa verifici masinile – prin inspectia tehnica anuala. Coruptia inspectorilor poate fi drastic redusa, chiar si intr-o tara ca Romania, daca cineva isi pune mintea cu asta. Inteleg scepticismul, dar experienta din alte domenii arata ca se poate.
Masinile electrice au foarte multe probleme de rezolvat. Una s-a pomenit aici – sursa energiei electrice este poluanta la rindul sau. In plus, trebuie luati in calcul factori precum pierderile transmisiei de curent electric de la generator si pina la statia de incarcare, randamentul bateriilor care vor stoca aceasta energie, durata de viata a acestor baterii (si costul de inlocuire). Apoi, presupunind ca toate acestea se vor rezolva si ca masinile electrice vor incepe sa se vinda intr-un volum substantial, va trebui sa avem in vedere faptul ca reteaua de distributie a electricitatii va trebui reconstruita, cu niste costuri exorbitante, pentru a putea face fata unui consum care va exploda.
Astazi, multi temerari, ca dv., care au masini electrice beneficiaza de subventii la achizitia masinilor electrice si la incarcarea lor. Iata insa ca nici macar o firma ca Tesla nu reuseste sa ofere un produs profitabil atunci cind subventiile pentru achizitie dispar sau se reduc, chiar daca vinde masini foarte dezirabile si cu preturi foarte mari, care, teoretic, ar putea permite firmei sa aiba profituri.
Eu sunt sincer recunoscatoare celor care au decis sa cumpere masini electrice si sper sa beneficiem cu totii pe termen lung. Din pacate insa sunt obstacole majore asa incit este bine sa fim realisti in legatura cu perspectivele.
Felicitari pt trecerea la electric. Sper sa urmeze cat mai multi, inclusiv eu.
Nu inteleg cum de mai sustin oamenii de rand industria asta atat de nociva, a combustibililor fosili. Pe langa ca au distrus planeta, au facut averi uriase pe spinarea si sanatatea noastra. Toti cotizam la subventii care sa le creasca si mai mult profiturile. La nivel global cotizam cu peste 5 TRILIOANE de dolari, adica 5.000 de miliarde de dolari.
Let’s give the final numbers and then back up to dig into the details. The subsidies were $4.9 tn in 2013 and they rose to $5.3 tn just two years later. According to the authors, these subsidies are important because first, they promote fossil fuel use which damages the environment. Second, these are fiscally costly. Third, the subsidies discourage investments in energy efficiency and renewable energy that compete with the subsidized fossil fuels. Finally, subsidies are very inefficient means to support low-income households.
https://www.theguardian.com/environment/climate-consensus-97-per-cent/2017/aug/07/fossil-fuel-subsidies-are-a-staggering-5-tn-per-year
Salut, Florin! O parte dintre întrebările pe care ți le pui, retoric sau nu, au răspuns chiar printre comentariile altora de la acest articol. După cum vezi, schimbarea mentalității e cel mai greu de făcut…
Draga Adrian, ma bucur pentru tine ca ai gasit pe cineva care sa foloseasca mai departe „un vechi prieten” si nu ai ajuns sa il dai la fier vechi; banuiesc ca din cei 5000 EUR ai facut un discount „colegial”, dar ca esti multumit in primul rand pentru ca va continua sa traiasca!
@Constantina: o masina este proasta cand nu mai ai incredere ca nu te lasa in drum, cand dai pe service mai mult decat esti dispus sa dai, sau cand simti ca nu poti tine pasul cu circulatia si incurci! Nu este cazul aici!
Chiar daca au dimensiuni similare, din cate stiu eu, un MINI costa mai mult ca un POLO sau un CLIO, in consecinta si intretinere este mai scumpa. Daca mai adaugi si „mofturile” estetice sau piesele schimbate la prima suspiciune si nu cand au ajuns la limita uzurii, probabil cei 1200EUR/an nu au fost mult (mai ales daca masina a fost folosita intens). Esential este ca omul a avut banii astia si i-a facut placere sa-i bage in masina (altfel ar fi reusit probabil sa cheltuiasca doar jumatate sau mai putin)!
@Adrian „nu simt ca ar trebui sa-i dau foc sau sa o abandonez doar pentru ca …TRENDUL …imi spune asta” : nu ti-cerut nimeni asta, este decizia personala a fiecaruia (nici eu nu imi voi abandona actuala masina chiar daca ma incanta ideea de electromobilitate). Si cred ca masinile cu combustie interna din prezent vor apuca sa moara de batranete inainte ca sa fie obligatoriu sa circule doar masini electrice.
Salut! L-am dat cu 4.000 Euro, dar nu asta e important. Mi s-au umezit ochii când am văzut că literalmente a luat mașina în brațe când a văzut-o prima oară. Sunt convins că vor avea o „relație” frumoasă.
Așa este, mașina pe combustie va muri natural și, în unele locuri, forțat de legislație. Ideea e că sunt șanse mari ca mulți dintre noi să ia în calcul o mașină electrică ca următoare achiziție, mai ales că și autonomiile evoluează și vor mai evolua în câțiva ani. Volkswagen Group, spre exemplu, oprește complet dezvoltarea de noi motoare pe combustie în 2029. Game over. Și sunt sigur că la fel vor face și alții.
Sunt curios cum este sa pleci in delta cu electrica? Si cum va fii peste 5 ani, cand electrice vor fi poate de 100 de ori mai multe, desigur ca si statiile de incarcare se vor inmultii, dar nu uitati ca iti trebuie cel putin 30 min sa o incarci cat de cat decent. Asta presupune ca fata de statiile actuale de combustibil, vor fi necesare de cel putin 10 ori mai multe statii electrice, si mai dese. Concluzia este ca mai avem mult pana electrica va fi o optiune decenta. Pentru moment este o fita !! Si o spun din prisma unuia care a testat electrice, de pe la primele aparitii, imi plac , am fost pe punctul de a lua una, dar pentru 2000 km pe luna, minimul pe care il fac eu, este imposibil de utilizat. Acum , decent Bucresti Baia Mare il fac in 7 ore si jumatate, (in mod condus sportiv 6 ore jumate, cu agresiv chiar sub 6 ) cu electrica ai nevoie de minim 12 ore. Concluzia ? Mai stam, sa iasa cele cu autonomie de minim 800 – 1000 km. https://www.lockheedmartin.com/en-us/products/compact-fusion.html
Mașinile electrice cu an de producție 2019-2020, respectiv cu baterii litiru-ion de peste 50 kWh (net), sunt deja ce trebuie. Nu pleci în Deltă în fiecare zi. Iar unde există electricitate există și posibilitatea de a încărca un automobil electric. E chiar mai greu cu alimentatul cu benzină sau motorină în Deltă, dacă mă întrebi pe mine.
Ultima dată când am fost în Deltă am mers cu mașina, am lăsat-o într-o parcare 3 zile, iar din acel punct ne-am deplasat cu barca. Ori în trei zile, la cea mai chioară priză, se încarcă full și o Tesla cu baterie de 100 kWh. Deci n-avem nevoie decât de niște prize banale de exterior și un contor rudimentar/simplu (pentru a calcula consumul și a plăti pentru electricitate).
Dacă faci mai des de două ori pe lună distanțe mai mari de 700 km pe zi, atunci dieselul este soluția în continuare. Eu nu sunt absurd să spun că mașina electrică este perfectă pentru toate scenariile.
Acest articol a creat anumitor cititori un șoc nu despre avantajele si provocarile unui electric, ci despre suma adunata anual in intretinerea responsabila a unui autovehicul caruia iti incredintezi siguranta personala si viata ta si a celor de langa tine; nu există masina cu zero costuri, exista doar utilizatori indiferenti sau inconstienti; cu 1-2 vizite anuale la service (nu neaparat reprezentanta), schimbatul tuturor consumabilelor la termen si inlocuirea oricarui element suspect de uzura am dus in 15 ani o masina de la 0 la 200.000 km fara NICIUN incident fie vara fie iarna, care acum isi traieste a doua tinerete la alt membru al familiei, inca cu un consum ca la manual si aspect general impecabil. A costat? Da, dar a meritat fiecare banut. Este necesara o serie de articole despre cat cheltuie anual romanii pentru carburant vs intretinerea&siguranta masinii vs brizbrizuri (fumurii, capace, subwoofere etc). PS Am condus doua saptamani din 2017 in oras un Leaf; cine nu ia contact cu asa ceva nu stie despre ce e vorba; noi traim deja in viitor, dar putini isi dau seama.
Felicitari Adrian.
Acum ai ramas pur pe electric. Pentru anul 2020 este foarte bine.
Eu mi-am propus sa imi schimb Logan-ul din 2008 pe o masina electrica. Mai ales dupa ce am condus cam 200km (plus incarcari) BMW i3 de la BCR e-go. Confortul de a conduce cu o singura pedala induce dependenta clar.
Dar financiar este pur si simplu o idee proasta .
O masina ca Logan-ul meu va avea cheltuieli de intretinere serioase (abia am dat 2700 RON la service pentru o revizie care a inclus distributie(schimb la 4 ani chiar daca nu am nr. de km) ,lichide , senzor de apa (doar ala a fost >500),bascula,geometrie), Toate astea la reprezentanta .
Dar am o masina care la 115000 km mai suporta clar inca 100.000 km.
Plus ca e platita (de fapt cel mai important).
O rata la o masina electrica (sa zicem 32000 Euro) ar fi in jur de 500 Euro/luna pe 5 ani.
Wow … pune lucrurile in perspectiva putin.
Fara legislatie care sa sprijine masina electrica (in stil norvegian adica taxe ,facilitati serioase cum ar fi banda speciala) nu prea vad cum am putea trece la masini electrice.
Pana atunci imi propun sa merg cu bicicleta (nu chiar de sosea) la munca cam 4000km /an. Asta va fi singura mea contributie la evitarea poluarii.
Salut! Important e că faci sau vrei să faci ceva.
Sigur că o mașină nouă, premium, cum e i3, pălește ușor în fața unei mașini accesibile. Din punct de vedere financiar ai dreptate.
Dar i3 poate fi comparat cu Clasa A, A3, Seria 1. Ori când dai 30-50.000 E pe oricare dintre aceste modele, și le cumperi pentru oraș, atunci mai bine iei i3. Cam asta e ideea.
Mai avem în familie și un Matiz din 2007, cu 25.000 km la bord, care a costat 1.250 Euro acum 4 ani. La capitolul value for money nimic nu bate acel Matiz. Iar de banii de i3 am fi pus benzină în el vreo 10 ani. Dar din nou ar fi o comparație injudtă, bazată doar pe bani. Ori o mașină e mult mai mult decât un preț 🙂
Cu conditia ca pretul sa nu iti depaseasca posibilitatile financiare! Nu are rost sa ai o masina „tare” in parcare daca nu mai ai bani sa mergi nicaieri cu ea (sau, din cauza ratelor la masina, sa ajungi sa neglijezi lucruri mai importante din viata)!
Evident!
„În 2016 am întâlnit un nou automobil-cult: BMW i3”
Din greseala in greseala spre victoria finala! Sper ca i3 sa fie mai bun (si se pare ca sunt ceva date ce confirma acest lucru), dar e o greseala ce se poate face destul de usor si de multe ori producatorii intretin acest cult. In acest sens imi vin in minte motocicletele Harley Davidon unde produtorul sponsorizeaza cluburile Harley Davidson ce promoveaza nu numai produsul respectiv ci si un anumit stil de viata ( a se vedea https://en.wikipedia.org/wiki/Harley_Owners_Group ). La un moment dat mi-a placut Jeep-ul cu doua usi desi fiabilitatea lor si a Chrysler-ului in general lasa mult de dorit, asta ca sa fiu politicos. M-am lecuit dupa ce am inchiriat unul. Desi e flexibil, adica puteai sa scoti usile (nu avea nici macar oglinzi electrice din aceasta cauza), copertina se pune la loc destul de greu si trebuiau doi oameni. Ce m-a intors complet a fost scaunul soferului. Desi masina avea doar in jur de 40K mile (cam 64K KM) suportul lumbar al scaunului era terminat, dar nu se vedea cu ochiul liber. Nu mi-am dat seama imediat si incepuse sa ma doara spatele dupa vreo doua zile, eu pana atunci neavand probleme cu spatele. Efectiv nu mai puteam sa stau drept dupa ce-l conduceam. Am realizat asta numai atunci cand fiul meu a vrut sa-l conduca si am stat pe locul din dreapta, si am simtit imediat diferenta. Anul trecut am inchiriat unul cu 4 usi. Usa soferului trebuia trantita destul de tare ca sa se inchida ca lumea, iar vocea de la navigatie suna gajait cand se suprapunea peste radio. Daca o masina relativ noua are asemenea probleme pot sa-mi imaginez ce probleme poti sa ai cu una mai veche si nu vreau sa-mi pierd timpul si banii pe niste jafuri de masini. Cu toate astea si azi de cate ori vad un Jeep cu 2 usi nu ma pot oprii sa nu-l admir, dar stiu ca nu e pentru mine.
Si je voi face trecerea la electric in vreo 2 ani…asta daca voi mai simti nevoia de a detine un automobil. Servicii ca Spark si GetPony ne arata ca in oras cel putin nu prea mai ai nevoie sa detii o masina…
Bravo Adrian!
MINI 2002 e MINI 2002. Nimeni și nimic nu va schimba asta. Se fac jucării cu această mașină. De ani buni. Copiii știu mașina de pe rafturile magazinelor. Oamenii fac poze mașinii când stau la semafor. Întorc capetele să vadă MINI-ul meu roșu chili cu dungi albe pe capotă. MINI Cooper 2002…. Și sunetul motorului de 116 cp…. Nimeni și nimic nu va schimba asta….