Acasa Eco Mașină electrică în 2021. Unde încarc? Cât costă?

Mașină electrică în 2021. Unde încarc? Cât costă?

de Adrian Mitrea

Infrastructura de încărcare pentru automobile electrice a ajuns la o oarecare maturitate în 2021, în România. Cei care utilizează o mașină electrică au la dispoziție stații mai multe ca niciodată. E drept, încărcările gratuite aproape au dispărut complet, iar prețurile pentru 1 kWh sunt de la simplu la triplu. Iată o radiografie a infrastructurii de încărcare pentru mașini electrice în România, în 2021.

România poate fi parcursă din orice punct în orice punct cu un EV cu autonomie medie de peste 150 km. Stațiile de încărcare sunt mai bine distribuite de-a lungul drumurilor României, după cum se poate vedea și pe PlugShare.com. Furnizorii de servicii de încărcare sunt tot mai diverși.

La nivel național sunt circa 300 de amplasamente unde poate fi încărcată o mașină electrică. Media este de 3 puncte de încărcare într-un loc/amplasament. Adică suntem undeva la 900 de puncte de încărcare în România, în 2021. În interiorul acestor cifre avem, desigur, locuri în care există un singur punct de încărcare. Dar și locuri în care pot fi încărcărcate 5-10 mașini electrice simultan (hub-uri de încărcare).

Unde încarc o mașină electrică în 2021?

Pe scurt, la magazin, la benzinărie, la birou și/sau acasă.

Majoritatea centrelor comerciale mari (mall, hypermarket) au în parcările lor stații de alimentare EV. Este vorba despre magazine precum Kaufland, LIDL, Mega Image, PENNY și Carrefour. E drept, nu toate magazinele din aceste lanțuri au stații de încărcare. Dar cele mai multe dintre ele au deja sau vor avea pe parcursul anului 2021.

Și benzinăriile au început să ofere carburantul numit „energie electrică” spre clienții lor. Printre rețelele mari se observă infrastructură EV serioasă la MOL și Rompetrol. Mai puțin sau deloc la OMV, Petrom și LukOil.

Unele rețele mai mici sau benzinari independenți oferă „curent la pompă” – ETU, MCM Petrol – de dinaintea marilor benzinari.

Clădirile de birouri au început să monteze stații de încărcare în parcările lor, pentru angajați și vizitatori. Se poate vedea ușor pe PlugShare.com cea mai apropiată stație de încărcare din zona ta.

Zonele rezidențiale, chiar și cele noi, încă suferă la capitolul încărcare pentru mașini electrice. Lucrurile se vor schimba, însă, radical pentru clădirile care primesc aviz de construcție de la un punct din 2020 încolo.

Legislația s-a modificat, iar constructorii sunt obligați să prevadă și stații de încărcare la noile clădiri. Tot așa cum trebuie să le prevadă cu uși sau ferestre.

O stație de încărcare EV la o clădire nouă va fi ceva normal, ca treptelele de la intrare. Vorbim de orice fel de clădiri noi, rezidențiale sau de birouri.

Cât costă încărcarea unei mașini electrice în 2021?

În funcție de loc/furnizor, prețul (orientativ) pentru 1 kWh poate fi de 0,6 Lei – 2 Lei.

Ca regulă generală, curentul cel mai ieftin va fi întotdeauna acasă sau la unele stații care încarcă lent. Pe de altă parte, curentul cel mai scump va fi întotdeauna la stațiile care asigură încărcare rapidă.

  • 1 kWh acasă poate costa circa 0,6-0,8 Lei (puterea de încărcare fiind de regulă în jurul a 2,5 kW la o priză convențională).
  • 1 kWh la stațiile de încărcare semi-rapide (de regulă putere maximă 22 kW) poate costa între 0,64 Lei și 1,45 Lei.
  • 1 kWh la stațiile care asigură încărcare rapidă (de regulă putere 50 kW sau mai mult) poate costa 1 Leu până la 2 Lei.

Cât costă un plin la o mașină electrică?

„Rezervorul”, adică așa-zisa capacitate a bateriei mașinilor electrice diferă de la model la model. Tot așa cum la mașinile pe combustie există automobile cu rezervor de 35 de litri, dar și mașini cu rezervor de 90 de litri.

În cazul mașinilor electrice fabricate din 2021 încolo capacitatea medie a bateriei pare să fie undeva în jurul a 50 kWh.

Deci o mașină cu baterie de capacitate 50 kWh va necesita 50 kWh pentru un plin (plus niște pierderi, dar nu le punem la socoteală, de dragul simplității calculelor).

Acești 50 kWh vor costa în cel mai bun caz circa 30 Lei (acasă) și în cel mai rău caz circa 100 Lei (la cele mai scumpe stații de încărcare rapidă din România).

Cu un astfel de „plin” o mașină electrică oarecare poate parcurge între 150 km (în cel mai rău caz) și 400 km (în cel mai bun caz).

O medie anuală rezonabilă ar fi undeva în jurul a 300 km care pot fi parcurși cu un „plin” de 50 kWh.

Situații excepționale

Încărcările gratuite sunt deja excepționale în România, greu de găsit și greu de prins loc liber la încărcare. De cele mai multe ori e coadă unde „se dă curent gratis”.

Tot excepționale sunt și situațiile în care 1 kWh (sau o cantitate mică de energie, în general) poate costa foarte mult. Sau foarte puțin.

Această situație poate fi întâlnită la stațiile care oferă serviciu de încărcare în baza unui cost pentru sesiune – indiferent de durata ei și indiferent de cantitatea consumată.

Dacă prin absurd încarci, să zicem, 3 kWh în 5 minute, poți plăti chiar și 44 Lei, pentru că atât costă sesiunea de încărcare. Rezultă un cost aberant de 14,6 Lei pentru 1 kWh. Adică un cost de peste 20 de ori mai mare decât acasă. Evident, cei care au mașini cu baterii mici sau care stau puțin la stație au de pierdut la tariful per sesiune.

Sunt însă câștigați cei care au mașini cu baterii foarte mari, iar la pornirea sesiunii de încărcare bateria este cât mai goală. Într-un astfel de scenariu, un plin de 90 kWh costă tot 44 Lei (sau 29 Lei, la promoție), ceea ce face ca prețul pentru 1 kWh să fie foarte de mic (sub 0,5 Lei pentru 1 kWh).


Citește și…


27 comentarii

Mihai 17 februarie 2021 - 00:02

Un subiect neatins este metoda de plata
Eu am 3 aplicații de încărcat mașini electrice.
Astea pe lângă cele de car Sharing ca nu am masina electrica.
Se întâmplă des sa fie bug-uri în software în softul de încărcare.
Exista și locuri în provincie în care încarci gratis și e pustiu (Penny Lehliu de exemplu).
Eu aștept sa se poată plăti cu cardul cu minim efort ca la peco.

Dar astea sunt probleme trecatoare.
Mai stresant e ca unele mașini gen Nissan Leaf pot bloca portul de încărcare cu orele (Rapidgate) dar si asta e o problema trecatoare.
Noroc ca standardul european e CCS (dar aici o sa fie aglomerat)
Am inchiriat un i3, încărcat 20kwh de 30 lei pe CCS.
Cam la 100kmh plus căldură ar ieși 100km
Din păcate e echivalentul a 6l de diesel.
Cu care mergi peste 100km lejer.
Daca ar fi important mediul am avea în continuare statii gratuite sau foarte ieftine inclusiv în București.
Dar cat timp e subvenționată motorina va mai dura.
Lumea votează cu portofelul.
Eu mai aștept stabilizarea rețelelor și a softurilor.
Just my 2cents.

Reply
Adrian Mitrea 17 februarie 2021 - 00:18

E o idee să abordez și subiectul metodelor de plată (și al aplicațiilor) într-un material separat.
Eu am un ecran de telefon plin cu aplicații de încărcare din România și străinătate, nu văd o problemă în a avea mai multe aplicații.
Dacă ești în căutarea unei multifuncționale, aplicația PlugSurfing pare să fie ce trebuie, dar costă curentul mai mult, că trebuie să câștige și ei din ceva pentru efortul de a unifica toți furnizorii într-o singură aplicație.
Dacă vrei să plătești cu cardul la benzinărie, încarci doar la MOL.
Există soluții pentru orice în lumea modernă.
Și dacă preferi diesel, iar e OK. Pentru fiecare scenariu de utilizare există o soluție mai potrivită decât cealaltă.

Reply
Tshombe 17 februarie 2021 - 08:56

Unde este subventionata motorina domnule?!
De unde veniti cu aberatii de genul acesta? Mai bine intreaba-te cat ar costa motorina daca nu ar avea accize si alte taxe!

Reply
george 17 februarie 2021 - 10:18

Combustibilii fosili la nivel global sunt subventionati anual cu peste 5.200 miliarde dolari.

https://www.eesi.org/papers/view/fact-sheet-fossil-fuel-subsidies-a-closer-look-at-tax-breaks-and-societal-costs

But rather than being phased out, fossil fuel subsidies are actually increasing. The latest International Monetary Fund (IMF) report estimates 6.5 percent of global GDP ($5.2 trillion) was spent on fossil fuel subsidies (including negative externalities) in 2017, a half trillion dollar increase since 2015.

Reply
Tshombe 17 februarie 2021 - 14:51

Irelevat! Ai pus un articol unde toate sunt la gramada „combustibili fosili”!

Exista subventii indirecte ca sa-ti ajunga gazul metan mai ieftin sau caldura produsa prin carbune sau pacura. SI vezi ca subventiile respective iau in considerare si costurile de productie pentru majoritatea produselor.
Aici era vorba de motorina si eventual benzina, care nu sunt subventionate ci taxate!

Reply
george 18 februarie 2021 - 10:36

Extractia petrolului in general este subventionata in Europa ca si in restul lumii.

Diesel subsidised by €21bn a year in Europe.

The EU spends as much as 200 billion euros ($217 billion) a year on subsidizing oil, coal and natural gas, according to a study by the European Parliament. That’s hindering the effort to reduce greenhouse gases, which is at the heart of the EU agenda.

https://www.climatechangenews.com/2017/09/28/diesel-subsidised-e7bn-year-europe/
https://www.bloomberg.com/news/articles/2020-04-29/oil-slump-spurs-talk-of-ending-eu-subsidies-for-polluting-fuels

Tshombe 17 februarie 2021 - 14:54

Este problema SUA daca doreste sa dea subventii pentru combustibilii fosili!
Si vezi ca mai mult de 90% din energie vine din fosil.
Hai sa incercam sa gandim un pic si sa nu mai ne grabim ca fata mare la maritat!

Reply
Nman 17 februarie 2021 - 18:46

1 baril = cca. 160 L (brent); 60-65Eur/160 = 0.375 Eur/L + transport + acciza (cam 0.38-0,4 Eur/l din 1.01.2021) = pret pompa

Pretul Brent este reglementat la bursa functie de cerere si oferta!!! unde vezi subventie?

Pe de alta parte producatorii de energie regenerabila beneficiaza de certificate verzi care sunt cumparate de catre cei ce emit CO2 – inclusiv producatorii de combustibili. Banii platiti pe ceritificate se regasesc in PV combustibil (si energie) = ies din buzunarul fiecaruia (si daca ai electrica tot platesti transportul produselor pe care le consumi). Aici da subventie! si multipla!

Bun, fiecare e liber (inca) sa foloseasca ce tip de masina corespunde cel mai bine ncesitatilor lui.
Dar cand TCO electrica depaseste binisor TCO clasica (chiar dublu – pret de gama superioara, energia nu e mocca de loc, asigurarea RCA si CASCO se aplica la valoare superioara, ok, economisesti ceva la revizii (ulei, curele dar ramai cu restul + manopera care, daca te respecti ca service si vrei sa ai personal calificat, va costa cel putin la fel/ora), nu stii valoarea sau posibilitatea de revanzare daca esti proprietar etc.) totul la un confort scazut (de vrf, ce masina clasica iei cu banii pe o ZOE ) si autonomie la cel mult 1/3 (asta daca nu scoti bani din greu pentru varfuri de gama Tesla, Porche etc., dar si astea sunt la 1/2) – atunci trebuie sa-ti faci planurile foarte bine!

Iar ideea ca se vor ieftinii in timp – daca eram dupa principiul asta televizoarele ar costa acum o nimica toata – ca doar se fac mai multe, nu? nu asa merge economia si nici businessul – upgradezi continuu produsele pentru a mentine si chiar creste pretul mediu (justificat sau nu, pana la urma un telefon din 2021 face mai multe decat unul din 2010) pentru aceeasi sau o marja mai buna. Fara asta nu mai ai bani de investit in R&D si in cativa ani dispari de pe piata (vezi brandurile de telefoane mobile).

Reply
Mihai 17 februarie 2021 - 22:49

Ok, nu știu cât e subvenționată dar sigur nu e taxata pentru impactul criminal pe care îl are asupra mediului și sănătății oamenilor.
In România a fost clar subvenționată pentru agricultură și transporturi. Oricum se fac eforturi dar minime sa se taxeze.
Nu poți sa scumpești motorina ca ai produs inflație masiva în economie…
Ar trebui clar interzise dieselurile in oras.
Spun asta în calitate de proprietar de diesel pe care îl folosesc destul de rar (mai ales in afara orașului).

Reply
Nman 18 februarie 2021 - 09:00

dragul meu, iti sugerez sa mai studiezi un pic despre motoare inainte sa arunci pareri categorice: Diesel emite <CO2 decat benzina. CO2 e un gaz incolor, inodor si parte al ciclului vietii, nu un gaz poluant!
Emisii diesel : CO2 si NoX (oxizi de azot) + particule
Emisii benzina: CO2 + Monoxid de Carbon + NoX(cam 1/5-1/3 din ce emite motorina)+ particule
monoxidul de carbon este un gaz LETAL

Pana sa încălzim planeta la cat de omnipotenti ne cred unii, sunt de acord ca nu e prea sanătos sa ai atat de multe emisii in oras (desi omul, de când se stie, din pestera chiar, a trait tot timpul inspirand fum si emisii secundare de la ardere)!
Dar pentru asta poti pur si simplu sa imbunatatesti ceea ce ai in loc de a bulversa complet si fortat nivelul de trai si structura economica prin obligrea producătorilor de a veni cu cat mai mult electric când ea nu se cere in aceeasi masura!

Se ajunge la cresterea fortata a pretului mediu al unui automobil = reducerea nivelului de trai prin mărirea banilor din venit alocati detinerii unui automobil (lucru considerat banal astazi). Asta in paralel cu disparitia industriei de componente ai angajarea mai putinor muncitori calificati sau white collars in fabrici!

La diesel cauta BNox – sistem ce reduce Nox cu 90% sub E6. Apoi, poti avea diesel hibrid etc.

Iar despre vieri distruse – nu uita ca mare parte din particule vin de la cauciucuri! Deci e valabil si pt. Electric. poluare exista si la producerea energiei electrice iar la producerea unei masini electrice nu mai vorbim(dupa unii cam 7 ani de emisie CO2 diesel mediu per productie masina electrica – de fapt bateria). E drept ca poluarea e mai mult in tari sărace, ce bine ne simtim unii pe chestia asta, nu?

Reply
george 19 februarie 2021 - 13:16

E adevarat ce zici daca te iei dupa testele oficiale, care protejeaza in special industria auto nemteasca. In realitate lucrurile stau altfel:

https://airqualitynews.com/2020/01/13/new-diesel-car-emissions-spiking-at-1000-times-their-normal-level-due-to-filter-cleaning/

Nman 18 februarie 2021 - 10:01

https://www.nextgreencar.com/emissions/

un site util pentru comparatii emisii intre diverse tipuri de vehicule

Reply
Nman 19 februarie 2021 - 17:13

George – realitatea este ca nici pe o electrica nu vei avea consumul sau autonomia oficiala! nu de alta dar conditiile de estimare sunt cam „ideale’ – o vreme ca al Adis Abeba, adic aprimavara vesnica.

Joaca-te un pic pe site-ul nextgreen car si ai sa intelego mai multe (inclusiv faptul c adau emisiil in mai multe regimuri de testare).

Apoi, scuza-ma da si eu pot scrie un articol despre cum am turat pana la 50km/h un motor diesel in viteza 1 si ce fum a iesit pe teava! sa fim totusi responsabili si sa lucram cu aceeasi masura. Ponderam si pe partea electrica si pe cea clasica, altfel nu reusim sa facem nicio comparatie.

Nu te supara pe mine dar in locul tau, as avea din start mari dubii vazand cifre pompoase de genul de 1000 x mai multe particule!!! cam biased. Ti-ar fi util sa mai studiezi si surse mai tehnice!

Adib 17 februarie 2021 - 05:29

@Mihai – UNde este subventionata motorina? In rest ai dreptate, nu prea poti fi ecologist cind portofelul iti spune ca ai de ales sa mergi cu 100 ron 150 km pe electric cind pe orice masina din 2010 incoace cu aceeasi bani mergi aproape triplu

Reply
george 17 februarie 2021 - 10:19

Combustibilii fosili la nivel global sunt subventionati anual cu peste 5.200 miliarde dolari.

https://www.eesi.org/papers/view/fact-sheet-fossil-fuel-subsidies-a-closer-look-at-tax-breaks-and-societal-costs

But rather than being phased out, fossil fuel subsidies are actually increasing. The latest International Monetary Fund (IMF) report estimates 6.5 percent of global GDP ($5.2 trillion) was spent on fossil fuel subsidies (including negative externalities) in 2017, a half trillion dollar increase since 2015.

Reply
dodoi 17 februarie 2021 - 15:35

Subventionat, in acest caz, ar trebui citit ca o parte din taxele finale pe combustibil la consumator sunt redistrbuite la producator ca sa fie incurajata extractia din surse interne si diminuata dependenta de import.

Reply
DRAGULANESCU NICOLAE 17 februarie 2021 - 09:26

Autorii acestor texte si chiar comentatorii ar fi putut sa precizeze si valoarea tensiunii de incarcare (se subintelege ca ar fi 230V +/- 10% – ca in reteaua de joasa tensiune de uz casnic) precum si dimensiunile/ categoria conectorului cablului masinii….Consumatorii casnici cunosc stecherele bipolare cu sau fara contact de impamantare ..Sunt aceleasi si la autovehiculele electrice?

Reply
Bogdan 17 februarie 2021 - 11:36

2 metode
1. Priza casnică. Cu ștecherul pe care-l cunoaște toată lumea.Dar nu poți băga mașina direct în priza cu un cablu obișnuit, ai un adaptor. Uite aici: https://www.emag.ro/statie-de-incarcare-rotric-pentru-masini-electrice-portabila-putere-maxima-4-kw-16-amperi-cu-mufa-62196-2-rotric1/pd/DQY6C2BBM/. Nu fac reclamă site-ului, doar vreau să exemplific. De obicei aici ai very slow charging, dar nu-ți pasă, că poți lăsa mașina peste noapte.
2. Încarcare de la stații speciale. Dacă stația nu are cablu, îți trebuie ceva de genul https://en.wikipedia.org/wiki/Type_2_connector. De obicei încărcarea aici e DC (curent continuu), nu AC (curent alternativ). Aici ai acea încărcare rapidă, de 22-50-100-150-… kW.

Reply
Adrian Mitrea 17 februarie 2021 - 11:50

Bogdan,
Referitor la punctul 1, orice mașină electrică vine și cu încărcătorul de rețea 220-240 V. Deci nu e nevoie să cumperi nimic altceva, este în echiparea mașinii, ca accesoriu standard. E ca atunci când îți cumperi un laptop. Vine și cu încărcătorul pentru rețeaua electrică.
Legat de punctul 2, stațiile de încărcare rapidă au ÎNTOTDEAUNA cablul lor atașat stației. Vorbim de stațiile DC (CC – curent continuu).
Cablul despre care vorbești tu este pentru încărcarea semi-rapidă (AC – curent alternativ), unde există atât stații care au cablul lor, precum și stații care n-au așa ceva. În cazul în care stațiile n-au cablul lor, îl folosești pe cel din echiparea mașinii, primit fie standard, fie opțional (plătit) de la dealer. Acest cablu este diferit de cel de la punctul 1.

Reply
Dinu 17 februarie 2021 - 13:04

Multumesc pentru articol Adrian! Ma intereseaza subiectul masinilor electrice iar articolul ma ajuta!

O mica eroare de „tipar”: „poate costa între 0,64 kWh și 1,45 Lei.” Probbil kWH sunt – de fapt – lei.

Reply
Adrian Mitrea 17 februarie 2021 - 13:38

Cu plăcere!
Mulțumesc și eu că mi-ai sesizat acel typo, am corectat.

Reply
Dinu 17 februarie 2021 - 13:06

„greu de prin loc liber la încărcare”- > greu de prinS loc liber la incarcare ?

Reply
Nicolae 17 februarie 2021 - 16:04

cateva cladiri de birouri cu statii:
● Oregon Park – Portland Trust – 4 statii G5 22 kW
● Aviatorilor 8 – NEPI – 9 statii G5 22kW,
● The Bridge – Forte Partners – 13 statii Smart WallBox Urban Post,
● The Mark – S immo – 11 statii G5 22 kW
● Campus 6.1 – Skanska – 10 statii INCH 22 kW
● Unirii View – 5 statii INCH 22 kW
● The Bridge 2 – Forte Partners – 11 statii Smart WallBox
● Orhideea Towers – CaImmo – 11 statii INCH 22 kW
● Hexagon Office – KESZ – 6 statii INCH 22 kW
● The Bridge 3 – Forte Partners – 6 statii INCH 22 kW
● The Light – River Development – 9 statii INCH 22 kW
● Equilibrium – Skanska – 8 statii INCH 22 kW
● Zone 313 – GD Total Service – 6 statii INCH 22 kW
● Record Park – Speedwell – 9 statii INCH 22 kW
● Tiriac Tower – 4 statii INCH 22 kW
● Timpuri Noi Office – Vastint – 9 stații INCH 22 kW
● Business Garden Bucharest – 11 stații INCH 22 kW
● Stejarii Rezidential – 3 stații INCH 22 kW
● Green Point – Point Development – 4 statii INCH 22 kW
● Millo – Forte Partners – 4 statii INCH 22 kW
● Tandem – Forte Partners – 11 statii INCH 22 kW
● U Center – Forte Partners – 11 statii INCH 22 kW
● One – Floreasca Tower – 10 statii INCH 22 kW
● Stejarii Country Club – 4 statii INCH 22 kW

Reply
rgm 19 februarie 2021 - 11:18

Landmark au in jur de 8 statii din ce am observat pentru cei care au acces

Reply
Costin 18 februarie 2021 - 15:41

Salut Adrian,
Ar mai fi de adaugat timpii de incarcare pentru cei 50 kWh, luati in studiul tau ca medie.
Stiu ca variaza mult, dar probabil ar fi usor de prezentat ca un tabel cu puterile statiilor, puterile pe care le pot absorbi masinile, ca nu toate-si pot trage 22 kW AC (cu exemple din Top 10 vanzari masini electrice) si ultima coloana cu timpii de incarcare…. poate cu inca o coloana care sa spuna cate statii la standardul respectiv avem in cele 900 puncte de incarcare din tara.

Reply
Muc Cel Mic 19 februarie 2021 - 11:59

Infrastructura pentru electrice va fi un cosmar. Daca printr-o minune am avea toti electrice – asa cum se promoveaza – ne-am uita la ele. Cine si in cat timp va monta zeci de mii de transformatoare suplimentare la nivelul Romaniei? Unde vor fi amplasate? In marile aglomeratii urbane e o gluma buna. Reteaua de transport? Cablurile. Sistemele de plata.

Reply
Radu 20 februarie 2021 - 12:10

Pai sa luam un scenariu absurd, prin care absolut toate vehiculele din Romania devin electrice in 10 ani. Asta s-ar traduce intr-o crestere de aprox. 30% a consumului de energie electrica. Sau sub 3% anual. Pare imposibil? Si de aici doar scazi, daca vrei sa fii realist cu privire la adoptie.

Cu fibra si 4G in cat timp am acoperit tara?

Citind articolul lui Adrian, mi se pare evident ca statul ar trebui sa fie mult mai agresiv in masuri de incurajare (si constrangere) pentru dezvoltarea infrastructurii de incarcare.

Reply

Lasa un comentariu