Mașinile electrice și jargonul care le înconjoară pot da bătăi de cap celor „din afara” fenomenului numit electromobilitate. Sunt tot felul de termeni și prescurtări care fac trimitere la elemente care, adesea, sunt străine unui utilizator de mașină pe combustie. Câteva dintre elementele de „jargon EV” des întâlnite sunt BEV, CCS, SOC, SOH, GOM, DCFC. Iată ce înseamnă fiecare.
Jargon EV
- AC (Alternating Current) = Curent Alternativ (CA). Este modul cel mai ieftin și eficient prin care electricitatea poate fi transportată pe distanțe lungi.
- DC (Direct Current) = Current Continuu (CC). Este „forma” curentului electric „preferată” de acumulatori și baterii. Curentul Continuu nu poate fi transportat pe distanțe mari, dar este ideal pentru a alimenta un motor electric de la un acumulator sau baterie.
- Fast Charge = Încărcare rapidă, de regulă folosind curent contiuu distribuit de o stație ce poate avea puteri cuprinse între 25 și 350 kW. Cele mai comune stații de încărcare fast charge asigură o putere de 50 kW.
- EV (Electric Vehicle) = Mașină electrică, mai precis un autovehicul care folosește electricitatea ca sursă pentru a obține motricitate.
- BEV (Battery Electric Vehicle) = Mașină electrică care folosește baterii de acumulator (de regulă Litiu-ion) pentru a stoca energia necesară motricității, nevând la bord posibilitatea de a produce energie electrică. Este mașina electrică în cel mai pur sens al termenului, iar diferențierea față de EV a apărut după ce unii producători auto au promovat ca „mașini electrice” (EV) niște autovehicule care erau, de fapt, hibride (ex: prima generație Chevrolet Volt / Opel Ampera).
- PHEV (Plug-In Hybrid Electric Vehicle) = Autovehicul hibrid capabil să ruleze și în mod pur electric, având posibilitatea ca bateria să fie încărcată la bord prin arderea de combustibil fosil, cât și de la o sursă externă (priză).
- FCEV (Fuel Cell Electric Vehicle) = Mașină electrică care folosește pile de combustie pe hidrogen pentru a produce, la bord, energia electrică necesară deplasării.
- FCHEV (Fuel Cell Hybrid Electric Vehicle) = Mașină hibridă care folosește pile de combustie pe hidrogen pentru a produce, la bord, energia electrică necesară deplasării, dar care, în același timp, are posibilitatea de a alimenta bateria de acumulatori și de la o sursă externă (priză).
- OCPP (de la Open Charge Point Protocol) = Este o platformă deschisă pentru protocoalele de comunicație dintre mașinile electrice și infrastructura de încărcare electrică și invers.
- SOH (State Of Health) = Starea de sănătate a bateriei, respectiv câtă capacitate de înmagazinare de energie electrică mai are un acumulator.
- SOC (State Of Charge) = Starea/nivelul de încărcare al bateriei, la un moment-dat.
- DCFC (Direct Current Fast Charge) = Încărcare rapidă, la curent continuu, adesea la stații cu puteri de 50 kW sau superioare.
- Rapid Charger / Rapid Charging = Încărcare rapidă a unei mașini electrice la o stație de încărcare rapidă.
- Level 1 = Încărcarea unei mașini electrice la o priză domestică (putere maximă 3,7 kW), folosind curent alternativ (AC în Engleză sau CA în Română).
- Level 2 = Încărcarea unei mașini electrice la o stație de încărcare (putere maximă 22 kW), folosind curent alternativ (AC în Engleză sau CA în Română).
- Level 3 = Încărcarea unei mașini electrice la o stație de încărcare (putere maximă între 25-350 kW), folosind curent continuu (DC în Engleză sau CC în Română).
- Type 1 / J1772 = Conector dedicat încărcării mașinilor electrice din primele generații. Folosește întotdeauna curent alternativ (AC în Engleză sau CA în Română).
- Type 2 / Mennekes = Conector dedicat încărcarii mașinilor electrice care a înlocuit, treptat, Type 1. Se regăsește pe majoritatea mașinilor electrice pentru încărcarea semi-rapidă, folosind curent alternativ (AC în Engleză sau CA în Română).
- ICEd / ICEing = Situația în care un loc de încărcare pentru mașini electrice este blocat de o mașină pe combustie (de la ICE = Internal Combustion Engine, adică motor cu combustie internă). Este vorba mai ales de blocarea cu intenție și rea-voință a unui loc de încărcare EV, cu scopul ca proprietarul unei mașini electrice să fie pus în situația de a nu putea să-și alimentez mașina.
- Coal Rolling = Situația în care o mașină pe combustie (de regulă diesel) este modificată ilegal pentru a scoate mult fum și a afuma alți participanți la trafic. Fenomentul este mai des întâlnit în SUA și, de regulă, are ca protagoniști un șofer de pick-up diesel și un șofer de Tesla (mașinile electrice Tesla sunt adesea țintă). Pe măsură ce mașinile electrice au devenit mai răspândite peste tot în lume s-a extins și coal rolling-ul.
- GOM (Guess-O-Metter) = Autonomia aproximativă estimată de computerul de bord al unui automobil electric).
- kW (kilowatt) = Puterea unui motor sau a unei stații de încărcare pentru mașini electrice. Adesea este însoțit de cifre. Un exemplu de limbaj simplificat sună așa: „BMW i3 are 125 kW și se poate încărca la cel mult 50 kW”. Ce vrea să spună enunțul, de fapt, este că „BMW i3 este dotat cu un motor electric care dezvoltă 125 kW, adică 170 Cai Putere, iar bateria mașinii se poate încărca cu cel mult 50 kW, la stații de încărcare rapidă.”
- kWh (kilowatt oră) = Cantitate de energie. Adesea este însoțit de cifre. De cele mai multe ori se referă la cantitatea de energie consumată de o mașină cu ocazia unei încărcări (deci cantitate de energie „trasă” din rețea) sau la cantitatea de energie pe care o consumă o mașină electrică pentru a rula. Spre exemplu, un consum mediu realist al unei mașini electrice oarecare este 18 kWh pentru 100 km parcurși. Exprimată și mai scurt, această informație poate să arate așa: 18 kWh/100 km. Se mai referă și la capacitatea bateriei de acumulatori de la o mașină electrică, tot așa cum se vorbește despre capacitatea rezervorului la o mașină termică. Practic, informația se referă la cantitatea de energie pe care o poate înmagazina o baterie. De exemplu, Renault ZOE Z.E. are o baterie de 50 kWh. Asta înseamnă că bateria de acumulatori a lui Renault ZOE Z.E. poate înmagazina o cantitate de energie cifrată la 50 kWh.
- DoD (Depth of Discharge) = Cât de descărcată este bateria de tracțiune la un moment-dat.
- GPO (General Purpose Outlet) = O sursă de alimentare de uz general (priză domestică sau priză oarecare).
- EVSE (Electric Vehicle Supply Equipment) = Echipament destinat mașinilor electrice, cum ar fi stațiile de încărcare, cablurile, etc…
- Trickle Charging = Încărcare lentă, de obicei la o priză oarecare, care apare în situația în care bateria este plină sau aproape plină. În această situație viteza de descărcare (naturală) a bateriei de acumulatori este compensată de viteza de încărcare (de regulă sunt valori extrem de reduse de pierdere, respectiv consum de electricitate).
- DC-DC converter = Convertor DC-DC. El covertește curentul continuu (DC în Engleză sau CC în Română) din bateria de mare voltaj (HV) în curent continuu de voltaj mai mic (LV), pentru bateria de 12 V pe care o are în dotare orice mașină electrică.
- AC-DC converter = Convertor AC-DC, adică un convertor de curent alternativ (AC în Engleză sau CA în Română) în curent continuu (DC în Engleză sau CC în Română), integrat într-o mașină electrică pentru a face posibilă încărcarea bateriei de acumulatori (care mereu funcționează în curent continuu) de la rețeaua electrică (care de obicei funcționează în curent alternativ). Acest convertor AC-DC nu este folosit în cazul încărcărilor fast charge fiincă curentul pe care îl primește mașina de la stația de încărcare DCFC este deja curent continuu și nu mai necesită transformare la bordul mașinii.
- OBC (On Board Charger) = Încărcătorul de la bordul mașinii care transformă curentul alternativ (de la rețea) în curent continuu (spre a fi înmagazinat în baterie). OBC este echivalent cu convertorul AC-DC.
- HV (High Voltage) = Voltaj ridicat, de regulă se referă la bateria de mare voltaj (sau bateria de tracțiune) a unui automobil electric (sau plug-in hibrid).
- LV (Low Voltage) = Voltaj scăzut, de regulă se referă la bateria de 12 V pe care o are în dotare orice mașină electrică.
- CCS1 (Combined Charging System) = Cconector din primele generații dedicat încărcării rapide a unui autovehicul electric, folosind curent continuu (DC în Engleză sau CC în Română).
- CCS2 (Combined Charging System) = Conector dedicat încărcării rapide a unui autovehicul electric, folosind curent continuu (DC în Engleză sau CC în Română). Este în acest moment cel mai comun standard de încărcare rapidă pentru mașinile electrice actuale și este folosit sub denumirea simplă CCS, nu CCS2.
- CHAdeMO = Conector dedicat încărcării rapide a unui autovehicul electric, folosind curent continuu. Este un standard comun pentru mașinile electrice asiatice. Totodată este și primul conector care permite flux de energie dinspre bateria de mare voltaj a unui automobil electric spre un consumator extern (casă, rulotă, etc…).
- GB/T = Conector dedicat încărcării rapide a unui autovehicul electric, folosind curent continuu (DC în Engleză sau CC în Română), fiind un standard comun pe piața din China.
Greșeli comune
Una dintre greșelile comune este încurcarea kW cu kWh și invers. Adică oamenii confundă puterea (kW) cu cantitatea (kWh) în expresii precum „Mașina mea a consumat 18 kW până la munte.” Este ca și cum cineva ar confunda km cu km/h și ar spune că „De la Ploiești la București sunt 60 km/h.” Alăturarea unei cifre alături de kW se face numai atunci când se vorbește despre puterea de încărcare sau despre puterea unui motor electric, în timp ce alăturarea unui cifre alături de kWh se face numai atunci când este vorba despre cantitatea de energie consumată sau stocată.
De cele mai multe ori, kWh este „simplificat” și se renunță, din comoditate sau neștiință, la litera „h” de la final. Deci sunt comune situațiile în care cineva spune kW în loc de kWh și mult mai rare cazurile în care cineva spune kWh în loc de kW.
O altă greșeală comună este confundarea puterii motorului cu puterea de încărcare, ambele fiind exprimate în kW. Spre exemplu, Volkswagen ID.3 are 150 kW (puterea motorului, echivalent cu 204 Cai Putere) și bateria de acumulatori se încarcă cu până la 100 kW.
Citește și…
- Mașini electrice 2020. Ce poți cumpăra prin Rabla Plus
- Rabla Plus 2020 a demarat. Ecobonus aproape 10.000 Euro
- Start pentru Rabla Clasic 2020 și Rabla Moto 2020
- De ce Tesla în România e mai scumpă decât crezi
- Primul an cu mașina electrică și câteva concluzii
- Mașina electrică mi-a schimbat viața. Cum m-am adaptat
- Cum m-am transformat dintr-un admirator al tractoarelor diesel într-un fan al mașinilor electrice
15 comentarii
FCHEV (Fuel Cell Electric Vehicle) -> ati uitat sa puneti in paranteza Hybrid.
Am completat, mulțumesc de sesizare!
Hristos a Inviat! As dori sa fac cateva clarificari, sper sa nu te superi : „Curentul Continuu nu poate fi transportat pe distanțe mari, dar este ideal pentru a alimenta un motor electric de la un acumulator sau baterie”. Exista in USA linii de transport curent -electric – de DC, se poate, insa nu e economic sa-l transformi, ai nevoie de electronica de mare putere si nu e la fel de comod sau ieftin sau flexibil ca si un traf – transformator- de AC. Fara sa intru in detalii, la transport se foloseste tensiune mare pt a limita pierderile, care-s proportionale cu intensitatea – amperii, efect Joule, etc. A doua chestie, nu exista acumulatori de curent decat in DC. In AC nu se poate acumula prin reactii chimice, electricitate, chiar daca exista condensatori, bobine, etc. actioneaza/functioneaza diferit, acumuleaza pt timp f.f. scurt. Speri sa nu te superi, nu are direct legatura cu articolul, care, trebuie sa recunosc, e foarte util. Ar fi fain sa avem un comparativ de eficacitate consum kWh/km, la EV din RO. Sau sa vedem care sunt tendintele de viitor in ceea ce priveste incarcarea rapida. Multumesc.
Salut, mersi de comentariu și de completare! N-am intrat în detalii cu explicațiile DC și AC să nu fie articolul prea lung. Orice e posibil pe lumea asta, sau dacă nu e, sigur va fi. Prin expresia „nu poate fi transportat pe distanțe mari” am simplificat ideea, în sensul că nu merită și nu poate fi transportat astfel încât să renteze. Pe scurt, „nu poate…”. Sigur că fizic este posibil, din moment ce poți să-l transporți 3 metri, poți să-l transporți și 3 km. Dar nu merită…
Nu cred ca e bine sa intrati in detalii, vedeti ca si AC nu se transporta pe distante mari in orice fel de conditii. Incercati un prelungitor lung de 200m sa zicem si alimentati spre exemplu o drujba electrica si o sa vedeti ce se intampla.
Cu sursa și cablul potrivite, nu se întâmplă nimic.
Dar deja acestea sunt ajustări și optimizări care trebuie făcute de electricieni și de oameni cu școală în acest sens, nu de Gogu de la sculărie.
Domnule, va rog sa nu postati „pozne”: transportul de energie electrica este complicat. Stiu ca aveti o masina electrica (ca si info si un banal transformator tot masina electrica se numeste in termenii de specialitate), dar ca si model matematic efectul de inel la transportul energiei electrice ramane prezent. Asadar, dumnoavoastra nu puteti interveni in efectul de cadere de tensine pe lungimea cablului de alimentare (legile fizicii nu pot fi schimbate). Afirmatia: „Cu sursa și cablul potrivite, nu se întâmplă nimic” este partial adevarata.
Va rog sa nu postati acest comentariu, nu gogu de la scularie a inventat masinile electrice de gradul 1, precum si principiile transportului de energie in curent alternativ (materie de facultate in domeniu), sau de ce este viabil trasportul de curent alternativ in detrimentul celui continuu. Teoria campurilor electromagnetice este deja un domeniu de studiu aparte.
„AC-DC converter” este destul de des folosit si ca OBC (on board charger).
Salut, mersi că mi-ai reamintit de el, l-am adăugat în listă.
Foarte binevenit aceest articol fiindca multi nu se apropie de masinile electrice si fiindca ii sperie termenii noi diferiti de ceea ce au fost invatati. Am o singura nelamurire. Termenul de BEV a aparut doar pentru diferentierea fata de Chevrolet Volt ? Asta ar insemna ca si I3 Rex nu este incadrat la BEV desi asa este promovat.
O mica precizare: motoarele masinilor electrice (vorbesc de Tesla si nu de electrocare) sunt alimentate cu tensiune alternativa chiar daca tensiunea stocata in baterii este continua. Asta pentru ca este mult mai eficient si usor de comandat un motor in curent alternativ decat un motor in curent continuu.
Nu as dori sa va suparati, dar as avea ceva de clarificat referitor la afirmatia dvs. Transformarea energiei, dintr-o forma in alta, nu se face fara pierderi. sa transformi Ac in DC la incarcare baterii si apoi iar in AC la consum, nu mai vb despre franarea regenerative, are o anumita scadere a randamentului. Diferenta o face: – controlul motorului, mult mai usor de facut pe AC decat DC.
– intretinere, adica free maintenance pt AC vs schimbat perii DC.
– cost efectiv al motor – ieftin AC vs scump DC.
– randament mai bun -efectiv al motorului – in AC(trifazic) vs DC si un raport mult mai bun putere/greutate.
Pe de alta parte, electronica de putere -vb de +100 CP , cca 75kW – costa mai mult la AC decat la DC. Astea sunt la modul general, de exemplu Tesla foloseste MAS- motorul electric asincron, iar Leaf – MS – motor electric sincron. Ambele sunt de AC dar cel sincron este pe de o parte mai scump si complex, pe de alta parte este mai stabil la generarea curentului- regenerative break. Daca vb de monofazic vs trifazic, cel din urma e mai puternic, dar mai complex/scump. Motorul DC brushless este undeva intre, dar inca nu e disponibil la puteri asa mari. Mai exista si motorul universal, ce poate fi folosit si in AC si DC, dar are randament sub 90%, fata de pana la 98% la AC. Motorul DC serie, de obicei, se foloseste la trolebuze, tramvaie, unele trenuri electrice, etc. -adica viteza mica si incarcare mare. de asemenea si la biciclete si scutere electrice (in special brushless). Pt auto, la inceput se folosea tot motoare DC, doar dupa dezvoltarea electronicii -care e tot in current continuu- au aparut motoarele AC la masini. Momentan ele sunt cele mai folosite, dar vom vedea ce tendinta va supravietui in viitor.
Apreciez foarte mult răspunsul dvs. Foarte buna lecția de electrotehnica. Mulțumesc!
Nu se folosesc motoare electrice DC pe maşină. AC este standardul în industrie. E acum discuţia între sincron şi asincron. Din câte înţeleg, piaţa merge spre asincron (MAS) pentru avantajul de preţ, cum explică şi Sergiu.
Salut,
O mică precizare, un motor de curent continuu nu este greu de controlat față de unul de curent alternativ, dar primul are un gabarit/masă mai mare pt o putere similară, ceea ce este foarte important pt o mașină.
Pe partea de eficiență nu comentez pt ca sunt multe tipuri de motoare ( mașini electrice sincrone, asincrone … cu magneți permanenți … cu rotor bobinat …etc )
Articolul este foarte bun si bine intenționat.
Mulțumesc