În 2016, în România, se lua o decizie îndrăzneață pentru a încuraja achiziția de mașini electrice: acordarea unui ecobonus de 45.000 Lei, echivalent cu 10.000 Euro, ceea ce înseamnă și astăzi o reducere de 20-40% din prețul de listă al celor mai dorite automobile electrice disponibile spre vânzare în țară. Despre decizia inițială, despre motivele care au stat la baza acestei mișcări unice în Europa și despre viitor vorbește Andrei Iorgulescu, director general proiecte în cadrul Administrației Fondului pentru Mediu.
Acest serial de mini documentare #electRO este o idee 0-100.ro realizată cu sprijinul Uber și își propune să facă mai vizibile eforturile oamenilor, instituțiilor și companiilor care fac posibilă electromobilitatea în România.
Aducem astfel în atenția publicului detalii din culisele marilor decizii care vor ajunge, în timp, să schimbe fața parcului auto al României și modul în care folosim automobilele în fiecare zi.
Navighează către episoade (pe site):
#electRO ep.1: România și mașina electrică
#electRO ep.2: Cel mai dorit EV din România
#electRO ep.3: Omul-infrastructură
#electRO ep.4: Viziunea unui lider
#electRO ep.5: Record mondial EV în România
#electRO ep.6: Ctitoria lui Buhnici
#electRO ep.7: Fan EV din întâmplare
Sau vezi episoadele în playlist direct pe YouTube, AICI.
Transcript video #electRO ep.1: România și mașina electrică
Andrei Iorgulescu, director general proiecte în cadrul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM)
Când merg prin București, prin centru, se simte pur și simplu poluarea. Adică… nu știu… poate e exagerat ce spun… dar se poate face o diferență între centru și marginea Bucureștiului, periferia Bucureștiului. Îți dai seama imediat de chestia asta, că acolo (în centru – n.r.) e mult mai greu de respirat aerul.
Și cred că lumea a început să sesizeze lucrurile astea. Nu mai sunt doar niște cifre pe foaie și niște statistici. E o chestie reală cu care ne confruntăm. Și atunci eu văd că mediul, în societatea românească… deja se vorbește foarte mult de chestia asta! Și de fapt ăsta e motorul și pentru noi.
La început a fost, să zicem, vorba de riscuri. Să nu ajungem într-o procedură de infringement, să nu fim sancționați. Dar deja acum nu se mai vorbește de chestia asta, nu mai e ăsta motorul programelor de finanțare sau demersurilor noastre. Ci faptul că societatea răspunde pozitiv la aceste demersuri și la mobilitatea verde în general. (…) Eu cred că e o transformare bună și eu cred că în viitor se va vedea.
Adică nu mai suntem chiar așa o urmă a deciziilor Uniunii Europene, ci începem să fim proactivi pe piață, cu diferite inițiative.
Cum a ajuns România să aibă cea mai mare subvenție pentru mașini electrice din UE, 45.000 Lei/10.000 Euro?
În primă fază a existat, în 2013, un ghid de finanțare pentru acest program (Rabla Plus – n.r.). Cuantumul, dacă nu mă înșel, era undeva la 12.000 Lei, într-o piață în care existau foarte puține modele. Și modelele erau destul de scumpe… 12.000 de Lei nu reprezenta un adevărat stimulent în opțiunea de achiziție a acestor autovehicule.
În 2016 a fost reluat, ca să spun așa, programul… La sfârșitul anului (2016 – n.r.) și începutul anului 2017, practic, ne-am pus problema cum să facem să creștem succesul acestui program. În continuare autovehiculele electrice și hibride erau destul de scumpe raportat la puterea de cumpărare la nivelul României și atunci cumva a fost o decizie luată destul de repede pentru că programul e de interes și a trebuit să stimulăm cumva.
Ne-am dat seama că fără un aport financiar, să zicem, important, care să reprezinte un procent destul de mare din prețul de achiziție, autovehiculele astea n-au cum să fie de interes pentru români.
Cum a fost primită vestea privind programul Rabla Plus, cu această subvenție mare?
De la momentul la care s-a anunțat că e posibil să se mărească, chiar să se dubleze valoarea finanțării, toată lumea a început să vorbească pe tema asta.
Fără discuție și persoanele fizice, vă dați seama, și persoanele juridice beneficiare au primit nu doar cu interes, ci cu bucurie, cred eu, posibila mărire a subvenției.
În ceea ce privește producătorii și importatorii, pentru ei era un avantaj pentru că ajungeam cumva să… chiar să fie interesante pentru populație aceste autovehicule (…).
La noi, după cum știți, contează și impactul asupra mediului și… eu știu… lucrurile care ne înconjoară. Dar dacă nu ne afectează direct, nu prezintă interes. Ca să ajungi să-ți cumperi o mașină electrică probabil că trebuie să-ți spună cineva „uite ăsta e avantajul: avantajul e că ai în primul rând un consum redus”. Dar, dacă te uiți că o mașină e destul de scumpă, parcă te mai gândești dacă să-ți cumperi sau nu. Și atunci o valoare de 10.000 de Euro a subvenției chiar face diferența între a alege o mașină cu motor convențional și una electrică.
Ce a fost cu adevărat frumos în toată munca de implementare a programului?
A fost frumos că am reușit să răspundem așteptărilor, zic eu. Prin faptul că – și nu cred că e de ignorat – a crescut finanțarea considerabil. Lumea a primit foarte bine lucrul ăsta și cred că s-a văzut.
În ceea ce privește programul în sine – Programul Rabla Plus sau stațiile de reîncărcare – cred că cel mai mult, pe mine cel puțin, mă bucură faptul că mediul privat și societatea civilă sunt foarte deschide pentru mobilitatea verde, ca să spun așa.
Înaintea demersurilor Ministerului și ale statului, în general, am văzut demersuri private. Adică am văzut că pe ici pe colo apar 2-3 stații de reîncărcare, inițiative private. Bineînțeles… înțeleg că poate sunt chestii de marketing, poate chestii de imagine, dar contează foarte mult că deja chestia asta a început să fie cumva urmărită și nu mai e vorba, acum, cel puțin în ultimii ani, n-am văzut să mai fie vorba doar de o chestie de imagine, cu care să te poți lăudă… să conduci o mașină electrică după care întoarce lumea capul că nu a mai văzut… Ci pur și simplu lumea începe să vorbească tot mai mult de beneficiile de mediu.
Care sunt provocările și barierele în 2019?
Rămâne totuși o problemă de reglementare a încărcării autovehiculelor electrice pentru că nici măcar la nivelul Uniunii Europene și, implicit, nici la nivelul României, nu există un sistem bine reglementat. Adică încă nu se cunoaște cum ar putea fi încadrată această activitate, din perspectiva activităților economice (…)
Ar trebui luată în calcul instalarea stațiilor la nivelul persoanelor fizice – stații de mică putere – care pot fi amplasate în mult mai multe locuri, fără să te mai gândești că n-ai putere instalată sau nu susține rețeaua.
Cred că autoritățile locale ar trebui să facă mai mult în acest sens.
Din ceea ce am văzut până acum la nivel local această mobilitate verde este doar la nivel de planuri de mobilitate urbană care sunt puse pe-o foaie și în practică nu văd să se facă ceva concret.
Degeaba vii și acorzi o subvenție destul de mare raportat la un preț de achiziție dacă persona fizică nu are unde să încarce… adică nu are soluții viabile pentru încărcarea autovehiculului. Și atunci cred că aici autoritățile locale ar trebui să intervină un picuț mai mult (…).
Când vorbești de mediul instituțional în România… cam orice fel de lucru așa ar fi, să zicem… greu de făcut. Pentru că sunt multe obstacole legislative, mai ales când vorbim despre un domeniu nou. (…)
Capacitatea administrativă își spune cuvântul. Adică dacă nu relaționezi bine cu alte instituții sau, eu știu, legislația dacă trebuie modificată… ajunge să te întârzie în demersurile tale… clar succesul programului nu e foarte ușor de atins.
Dar trebuie să recunosc că în ultimii ani lumea s-a mai dezghețat, ca să spun așa, și lucrurile au început să curgă mult mai bine de la sine. Și cred eu că și capacitatea asta administrativă a crescut. Adică relaționarea cu alte instituții și cu alte persoane se face mult mai ușor. Se simte o schimbare, cumva o deschidere așa a noastră către teme de genul ăsta, de viitor, și pro-europene, ca să spun așa.
Cum încarci o mașină electrică la bloc?
Cred că dacă vorbim despre blocuri de locuințe, acolo problema nu e chiar așa de greu de rezolvat. În primul rând legislația deja impune anumite… un anumit număr de locuri de reîncărcare la un număr total de locuri de parcare. Deci cumva legislație există și ar trebui de acum încolo să înceapă cam toți dezvoltatorii să se gândească la chestiunea asta.
Dar la blocuri vechi?…
(…) aici văd două soluții. În primul rând se poate lua în calcul o soluție de finanțare, da, că există resurse financiare și pentru aceste clădiri. Și, de ce nu, impunerea prin legislație a unui număr minim de locuri de reîncărcare chiar și la clădiri existente, de ce nu?
(…) chiar și inițiativele private sunt binevenite. Adică nu știu… dacă într-un bloc de locuințe… chiar și bloc vechi… să zicem… sunt 2-3 persoane care au astfel de autovehicule nu cred că e așa un efort, să zicem, să convingi restul locatarilor, ca undeva, într-o parte a blocului, să amplasezi o astfel de stație. Adică nu cred că e așa de greu.
Cum arată programul Rabla Plus în 2019 și ce urmează mai departe?
Suma pe care o susținem la achiziția unui autovehicul electric este de 45.000 Lei în continuare, așa cum v-ați obișnuit de doi ani încoace finanțarea a crescut față de anii precedenți, e undeva la 9-10.000 de Euro… Din ce cunosc e un cuantum la nivel de top în Uniunea Europeană. Nu știu dacă mai există o finanțare de asemenea manieră… Și probabil că acesta este, să zicem, stimulentul principal pentru creșterea numărului de autovehicule achiziționate.
Programul continuă și sperăm să facă parte din portofoliul Administrației Fondului pentru Mediu de acum încolo ca un program constant, așa cum programul Rabla a fost de 13-14 ani încoace. La fel ne propunem să menținem și acest program Rabla Plus.
În ajutorul lui, ca să spun așa, vin și programele de finanțare a stațiilor de reîncărcare, care de asemenea încep să facă parte din portofoliul nostru. Ne dezvoltăm pe mai multe planuri, ca să spun așa. Avem în curs o sesiune de finanțare pentru municipii reședință de județ care pot depune dosare de finanțare la noi, în vederea achiziționării și instalării stațiilor de reîncărcare. În paralel, am avut pe parcursul anului 2018 foarte multe întâlniri și demersuri în vederea aprobării unei scheme de ajutor de stat astfel încât să putem finanța instalarea stațiilor de reîncărcare și pe autostrăzi, drumuri naționale și europene. Suntem în stadiu avansat cu ea și probabil anul ăsta va începe și acea schemă de finanțare. Deci pentru viitor clar acest program va continua și va fi cumva un pachet. Vor merge în paralel pentru că e logic să dezvolți și infrastructura în același timp.
Producția acestui material a fost realizată cu sprijinul Uber Green, fără ca sponsorul să impună conținutul (mesajul). Serialul-documentar #electRO include în primă fază cinci episoade publicate la 10 zile distanță unul de celălalt.
11 comentarii
Initiativa este foarte buna, voi urmari acest serial jurnalistic cu interes. Legat de acesti 10,000 Euro subventie, au si aparut carcotasii care afirma ca DA, e consistenta (subventia) dar nu va convinge un roman mediu (venit lunar) datorita unei „smecherii” a producatorilor/comerciantilor care se vor „adapta” sa „umfle” corespunzator pretul „de lista”, astfel incat sa dai pe masina electrica exact atat cat ai da pe una similara Self Charging Hybrid sau Diesel sau Benzina, sau poate chiar mai mult. Si daca acest carcotas „de serviciu” iti mai vine si cu: „stai sa vezi matale cat vei da pe schimbul de baterii cand le va veni sorocul” – afirmatii de genul jumate din costul masinii, etc – dupa 8-10 ani, te pune oricum intr-o situatie delicata sa incepi sa gandesti ca de fapt TCO-ul (Total Cost of Ownership) pentru un roman (mediu!) care tine oricum 8-18 ani masina ca nu are bani sa le schimbe ca nemtii la 5-7 ani, zic carcotasii ca acest TCO va fi mult mai mare decat cel de la Benzina sau Self Charging Hybrid – la caracteristici similare ale masinii luata de noua. O comparatie cu aceasta proiectie de TCO calculata pe 15 ani, spre exemplu, ar fi ideal de facut cu cele 3 modele disponibile de Hyundai IONIC, din care unul electric si celelalte doua Hybride.
Salut! Din păcate un TCO real, subliniez REAL, n-are cum să fie făcut de nimeni pentru că nu știm cât costă reparațiile pentru un IONIQ SCH. Și la el ai de înlocuit bateria în 15 ani, mai mult ca sigur, plus alte defecțiuni ale motorului termic. O mașină, după 8 ani de utilizare și 200.000 km, trece la capitolul loterie când vine vorba de costuri. De aici TCO poate să arate foarte diferit între Vasile și Gheorghe, în funcție de cum au folosit și cum au întreținut acea mașină timp de 15 ani…
Salut! Multumesc pentru clarificari! E foarte adevarat ceea ce spui, in cazul asta ceea ce cred ca va conta de fapt va fi comparatia intre valorile de revanzare in termeni de depreciere (deci raportat la costul initial) ale unei electrice 100%, respectiv unei Self Charging Hybrid, dupa 5-8 ani de la cumparare de nou.
Acuma chiar daca as trece drept carcotas, poate ca nu le am eu cu alambicatele TCO-uri (sic) dar ma intreb, asa..simplu, mai ca taranu (carcotas, desigur) : masinutele astea electrice(mai de fitze,dupa pret) sunt facute doar pentru boiernasi,sau ar trebui sa se adreseze si randasilor ? Nu vad marea smecherie care va salva planeta, daca la o „razatoare” de-asta, common peoples or sa cumpere alte zece „clasice” cu petrolul in rezervor.
Ca daca tot vorbeati despre bateriile alea minune care tin …7-8-10-15 ani sau cam pe acolo(sincer nu vad de unde am scos deceniul ala si jumatate, dar fie) vor trebui schimbate la un moment dat – la un smartphone bengos, bateria te tine 2-3 ani – cui naiba o sa-i revinzi razatoarea explicandu-i ca jucarelele alea te mai costa vreo…hai sa nu zic 19.000 de euro ci doar 9000-10.000 ??Hai, fie 8000.
Acu e drept ca daca ai „electrica” te vede lumea mai fitos,cu bani, cu blugi taiati si smart placat cu rodiu (nu cu radio) dar, tipesele cred ca tot dupa un Shelby se uita si-l prefera(nu pe Shelby ci pe owner-ca sa pastrez speech-ul).
In fine, inteleg reclama si o apreciez,totusi pana departe,mai este mult.
Succes la „electric” insa …
Și totuși avem pe piață mașini electrice de aproape zece ani (Tesla, LEAF, Zoe) și uite că n-a schimba nimeni bateriile. Sau nu într-o proporție covârșitoare. Că nici la o mașină pe benzină nu schimbi motorul după ce iese din garanție sau la 200.000 km…
De ce ar aduna statul taxe de la 20.000.000 de saraci ca sa-i dea sub forma de cadouri scumpe (45.000 de lei fiecare) catre 200-300 de bogati pe an ? E o dilema morala cu care nu pot fi de acord si pe care n-o inteleg … Nu m-ar deranja atat de rau ca statul sa-si propuna in urmatorii doi ani trecerea taxiurilor pe electric in toate marile orase ale tarii. Asta at putea avea in impact in poluare si as intelege o stimulare in acest sens, a mobilitatii urbane si a calitatii aerului pt toti nu a mobilitatii individuale pe bani publici.
buna,
Ce s-a intamplat cu http://0-100.hotnews.ro/ ?
Salut, adică?
„If you are the owner of this website, please contact your hosting provider: BTS Telecom „. Se intampla in toate browserele https://imgur.com/a/FW4rtno
De când am făcut upgrade pentru 0-100.ro acea extensie nu mai funcționează corect din cauza unor certificate SSL. Poți citi foarte bine articolele ca și până acum, pe site-ul principal, 0-100.ro.
In legatura cu ce s-ar mai putea face de catre autoritatile locale si/sau Stat, iaca: sa bugeteze acordarea de subventii SI pentru cei ce investesc in statii de incarcare rapida (DC Charging), asa cum acorda celor ce investesc intr-un EV. Din informatiile de pana acum, o statie de-asta de incarcare rapida costa mai mult decat o Dacia Sandero si nu vad prea multi detinatori de spatii cu acces auto (parcari (publice sau private), benzinarii, etc) sa se inghesuie la investitii pentru ca probabil „pay back period” e inca destul de lung la nivelul asctual de tarifare a incarcarii. Aici poate fi o situatie de rezolvat de catre autoritati.