Acasa Curiozitati „Confesiunile” unei stații de 50 kW: cum și cât încarcă un român mașina electrică

„Confesiunile” unei stații de 50 kW: cum și cât încarcă un român mașina electrică

de Adrian Mitrea

Statie ABB Terra 53 CT 50 kW DC (sursa – ABB)

A doua stație de 50 kW destinată încărcării mașinilor electrice inaugurată în România București furnizează date interesante despre modul în care șoferii utilizează infrastructura de alimentare: cum și cât încarcă, cum a evoluat consumul la stație în raport cu creșterea pieței de mașini electrice (și plug-in hybrid).

Stația este una ABB, instalată în curtea Băneasa Business and Technology Park, pentru a deservi în principal mașinile de test drive BMW Group România (importatorul – n.r.), însă accesul la ea a fost mereu liber și gratuit, non stop, pentru orice utilizator de mașină electrică, de la orice marcă.

Aceasta este a doua stație de 50 kW instalată în România București (în 2016) și prima din Capitală la care accesul a fost și este deschis pentru oricine. Prima stație de 50 kW a fost inaugurată la sediul Porsche România, în 2015, dar accesul este doar pentru clienții Volkswagen Group. În 2016, în primele șase luni, au fost inaugurate stații de 50 kW la Kaufland Ploiești (Aprilie) și Kaufland Timișoara (Iulie), apoi stația de la sediul BMW Group România (Iulie). În prezent sunt mult mai multe astfel de stații în București și în țară, iar situația la zi se poate observa pe harta PlugShare.

  • În 2018 au fost 1.825 de sesiuni de încărcare, în creștere cu 93% (2017: 944 sesiuni).

Aceste valori arată clar că utilizarea stației aproape că s-a dublat, la fel ca piața de mașini electrice și hibride de tip plug-in. În ultimii doi ani vânzările de mașini electrice din România s-au dublat de la an la an, deși volumele rămân în continuare mici ca valoare absolută.

  • 23,38 MWh au fost livrați de stație în 2018, creștere de 79,5% (2017: 13,03 MWh).

Creșterea cantității de curent eletric este și ea la o cotă ridicată, dar nu pe măsura creșterii numărului de sesiuni, ceea ce înseamnă în definitiv că mai multe mașini au beneficiat de stație, dar au încărcat mai puțin.

  • 64 de utilizatori s-au prezentat la stație cu un nivel de 5% sau mai puțin de încărcare a bateriei, iar dintre aceștia nouă au ajuns la priză cu 1% baterie.

Această informație reflectă atât faptul că utilizatorii au căpătat încredere în utilizarea mașinii lor electrice până când bateria este aproape goală, cât și faptul că autonomia este încă redusă și, în consecință, există cazuri în care utilizatorii ajung la stație pe rezervă.

  • În 609 cazuri stația nu a putut citi nivelul de încărcare al bateriei.

Protocoalele de comunicație dintre stație și mașini nu funcționează corect întotdeauna, se pare, astfel că pentru un număr semnificativ de sesiuni de încărcare diverși parametri n-au putut fi citiți.


Stația ABB de 50 kW despre care este vorba în articol are un singur cablu de alimentare fixat de stație, cu mufă tip CCS (Combined Charging System), compatibilă cu BMW i3 și Volkswagen e-Golf.

Totodată, stația aceasta mai are și un port Type 2 (22 kW) pe care utilizatorii îl pot folosi cu propriul cablu de încărcare pe care îl țin în portbagaj. La acest port de putere mai mică poate încărca orice automobil electric sau plug-in hybrid.


Într-un comunicat de presă în care BMW Group România prezintă datele de utilizare a stației este subliniată importanța utilizării aplicației PlugShare pentru telefon sau desktop: „PlugShare este o aplicaţie care indică poziţionarea pe hartă a tuturor staţiilor de încărcare din România (și din lume – n.r.). Prin utilizarea constantă, PlugShare nu este doar un instrument care ajută la identificarea staţiilor şi planificarea călătoriilor. Dar, prin funcţia de check-in, poate oferi un indiciu dacă staţia este ocupată şi când se va elibera. Dacă iniţial funcţia de check-in era utilizată rar, acum a devenit o regulă care ajută utilizatorii să ştie dacă staţia va fi liberă sau nu şi astfel au informaţii mult mai clare despre disponibilitatea staţiei”.

Dana Popescu – brand manager BMW i in Romania (sursa – BMW Group Romania)

În cazul mașinilor electrice capabile să se încarce la 50 kW, viteza de încărcare scade semnificativ după ce nivelul de încărcare atinge 80%, astfel că, în cazul călătoriilor mai lungi, încărcări mai dese până la 80% pot asigura un timp total al călătoriei mai scurt decât dacă utilizatorii ar aștepta ca bateria să se încarce până la 100%.

Despre respectarea „regulii celor 80%” BMW Group România spune că, pentru 2018, circa 19% din încărcări au fost făcute până la 100%, 45% s-au finalizat la o capacitate de 95-100%, în timp ce 14% au fost finalizate până la un nivel 80% al încărcării.

În comunicat se mai spune că feedback-ul utilizatorilor a arătat că staţia de la Băneasa Business and Technology Park este „prima staţie” în mai multe cazuri, iar utilizatorii nu dispun de o soluţie de încărcare acasă. În acces caz, utilizatorii petrec săptămânal 1-2 sesiuni de aproximativ 20-30 de minute pentru a încărca automobilul. „În acest timp, fie aşteaptă în automobil, fie petrec timpul pentru cumpărături la magazinul din complex sau la o cafea. Constatarea se bazează pe observaţii individuale, nu pe date statistice”, se arată în comunicat.


Link-uri și articole utile:

24 comentarii

C Bucur 14 februarie 2019 - 10:43

Fiind o singura statie nu este aglomerata? Daca da, cam cat se asteapta intr-o zi de lucru pentru a avea acces la ea?

Reply
Adrian Mitrea 14 februarie 2019 - 10:49

Păi este doar una din acel kilometru pătrat. Mai sunt multe altele în zonă (Ikea, KFC, mall Băneasa Shopping City). În principiu nimeni nu așteaptă să încarce. Dacă e liberă încarci, dacă nu e liberă, încarci în altă parte sau mai târziu.
Din păcate stația nu are cum să furnizeze date despre timpii de așteptare (dacă presupunem că ei ar exista).
Un rol important îl are aplicația PlugShare pentru că poți să vezi dacă stația e liberă sau nu (dacă utilizatorii au fost amabili și au dat check-in). În felul acesta elimini încărcarea „la ghici”.

Reply
Adrian 14 februarie 2019 - 10:45

„Despre respectarea „regulii celor 80%” BMW Group România spune că, pentru 2018, circa 19% din încărcări au fost făcute până la 100%, 45% s-au finalizat la o capacitate de 95-100%, în timp ce 14% au fost finalizate până la un nivel 80% al încărcării.” …asta pentru ca la i3 viteza de incarcare scade abia dupa 90%.

Reply
Adrian Mitrea 14 februarie 2019 - 10:47

Așa este.
La al meu, model 2018, 94 Ah, viteza de încărcare scade dramatic abia după 96%. Până acolo se încarcă foarte repede. Pentru ultimii 2% poate sta și 30 de minute…

Reply
Dragos 14 februarie 2019 - 10:45

Cifre… sa vedem… 23380 kWh cu (randament incarcare descarcare 85%) la un 5.8km/kWh (date site Nissan leaf) ar rezulta un 115000 km parcursi de masinile ce au utilizat statia. Echivalentul a 6.9 mc de benzina (cu 6/100km pentru o masina medie). Diferenta de pret. 36570 RONI pe benzina versus, 11690 RONI curent. O economie buna de 5500 de Euro. Dar dupa atata economie sa speram ca nu apare si un schimb sanatos de baterie de 6600 de Euro.

Reply
pehash 14 februarie 2019 - 11:43

Daca o incarci doar la 50kw si tot timpul de la 1% la 100%, iti meriti soarta. Chiar si asa, bateria veche nu este moarta dupa 100.000km, deci nu o dai de pomana.

Reply
Florin 14 februarie 2019 - 13:02

1kWh costa 62 de bani

Reply
Adrian Mitrea 14 februarie 2019 - 15:36

Nu pentru toată lumea. Sunt convins că o clădire de birouri cum este Băneasa Technology Park își cumpără energia electrică mai ieftin decât o fac eu acasă.

Reply
CONSTANTIN 14 februarie 2019 - 11:12

Ar mai trebui o informatie: cat costa o astfel de statie?

Reply
Adrian Mitrea 14 februarie 2019 - 11:32

Salut, apreciez întrebarea care se ascunde în spatele formulării și îți răspund:
O asemenea stație costă între 15.000-40.000 Euro în funcție de locul (furnizorul) de la care o cumperi. Prețul în sine este mai puțin relevant pentru că pentru instalare ai nevoie și de traseu electric, ori acesta poate dubla prețul. Din cunoștințele mele prețul total al stației despre care este vorba în știre a fost de 50.000 Euro cu tot cu TVA (pentru tot: consultanță, proiectare instalație, stația propriu-zisă, instalarea, testarea).
Pe viitor te rog să nu mai insinuezi că articolul este incomplet, pentru că reprezintă o jignire.
Dacă ai întrebări suplimentare, te rog adresează-le politicos.
Bănuiesc că la știrile despre benzină și motorină nu-l întrebi pe autor cât costă o pompă, nu?

Reply
Mircica 14 februarie 2019 - 12:34

Cam multa agresivitate pentru întrebare nici macar incomoda…OK, nu mai întreb nimic…

Reply
Adrian Mitrea 14 februarie 2019 - 15:39

Păi în primul rând nu pari una și aceeași persoană. Te superi tu că i-am comentat altuia, că nu înțeleg?
Poate învățați și voi, ăștia supărăcioși, că un dialog, fie el și pe net, se începe cu un „Bună ziua” ori „Salut”.
Tu când te duci la magazin așa faci/vorbești? „Zi și mie, fă, cât costă țigările alea!”
Un pic de respect în adresare, inclusiv pe net, cred că ne-ar mai însănătoși un pic la cap, că prea suntem razna, ca nație.

Reply
Radu 13 martie 2019 - 18:43

Salut sau buna ziua. Violenta limbajului dumneavoastra a depasit cu mult asa zisa intrebare tendentioasa sau comentariu malitios a domnului Mircica. Presupun ca sunteti platit pt a lumina natia si nu pt a o consilia in materie de „a o lua razna”.

Florin 14 februarie 2019 - 13:16

OK, aduna investitia 50000 euro la pretul energiei electrice, ca investitia nu pica din cer! Inseamna vreo 237500 lei. Dureaza 10 ani? Daca da, adauga 23750 lei la cei 14445 lei care reprezinta costul energiei electrice ca atare. Buna socoteala. Si avind in vedere marile presiuni ale ecologISMului (nu ecologice) avem toate sansele ca populatia (in totalitatea ei, adica si cei de la Cocirtica dintre Maluri, nu numai cea din Pipera) sa plateasca ea aceasta suma (asa cum plateste si certificatele verzi sa se imbogateasca unii) ca sa se dea unul si altul cu „electrica” si sa zica ca e ieftin. Nimeni nu a subventionat motorul Otto (Diesel da, cel putin UE declarativ cu ani in urma dupa care a urmat boom-ul Diesel la autoturisme) de cind e el; si-a facut loc pe o piata onesta, concurentiala, nu distorsionata de subventii si gratuitati. S-a perfectionat facind fata la restrictii din ce in ce mai mari (euro 1 … 6), a poluat din ce in ce mai putin.

Reply
Adrian Mitrea 14 februarie 2019 - 15:35

Ok, adună și investiția de minimum un milion de Euro într-o stație de carburanți fosili când faci calculele pentru motorină.
Ideea e că nu-ți trebuie stație de 50 kW să încarci o mașină electrică. O priză domestică, ca aia de laptop, e suficientă. E drept, va dura 8-16 ore, în funcție de capacitatea bateriei, dar poți să încarci și ieftin, acasă. Nu e o problemă. În schimb, motorina nu curge la robinet în baie…

Reply
CONSTANTIN 14 februarie 2019 - 18:12

Scuze ca nu am salutat!
Salut!
Nu e tendentioasa intrebarea mea, dar nu am gasit pe net un pret si voiam sa l aflu. Am gasit doar preturi pt uz casnic cum ar fi asta
https://polyfazer.ro/produs/statie-de-incarcare-masini-electrice-type-2-32a-trifazic/
Multumesc inca o data pentru raspuns

Reply
Adrian Mitrea 14 februarie 2019 - 19:05

Știu că nu era tendențioasă, de asta am și răspuns.
Orice stație de 50 kW se învârte în plaja a 15.000-50.000 Euro, dar pentru uz caznic nu se merită. O stație de 22 kW pentru acasă decentă costă sub 1.000 Euro. La unele mărci chiar o primești gratuit sau cu discount semnificativ la achiziția unei mașini electrice noi.

Reply
pehash 15 februarie 2019 - 11:06

22kW doar daca ai bransament trifazat la retea. Cred ca mai costa ceva si instalarea. Poate sa para ciudat in contextul asta, dar sunt sigur ca exista o gramada de potentiali (financiar vorbind) clienti de masini electrice care si-au facut casa langa oras cu „mesteri” locali si s-au bransat cum au putut.

Reply
Adrian Mitrea 15 februarie 2019 - 11:11

Și monofazic e suficient. O baterie de 40 kWh se încarcă complet (0-100%) în maximum 12 ore. Apoi mergi 200 km. Dacă ai trifazic, poți să pui și stație de 22 kW. Se poate trăi și fără, asta e ideea.

Daniel 14 februarie 2019 - 12:53

Salut,
Inteleg din ultimele comentarii ca nu e bine sa utilizam toata energia din baterie intre doua cicluri de incarcare consecutive (aka, de la 1% la 100%).
Cam in ce paliere ar trebui sa ne incadram cu incarcarea / descarcarea (intre doua cicluri de incarcare), pentru a prelungi viata bateriei?
Multumesc anticipat!

Reply
Adrian Mitrea 14 februarie 2019 - 15:31

Salut, Daniel. Depinde de mașină. Spre exemplu la BMW i3 și Volkswagen e-Golf beneficiezi de management al bateriei foarte bun. Asta înseamnă că poți încărca de la cât vrei tu până la cât vrei tu, fără să ai probleme cu degradarea peste limite normale a bateriei. Vorbind strict de BMW i3, mașina pe care o am și o cunosc foarte bine, capacitatea utilă a bateriei este de 27,2 kWh, față de capacitatea maximă de 33,2 kWh. Asta înseamnă că baterie full afișată pe bord va fi întotdeauna 27,2 kWh (hai 28 kWh), dar niciodată 33,2 kWh. Sistemul de management al bateriei gestionează automat ce înseamnă 0% și 100% astfel încât tu să poți încărca cum vrei, când vrei, cât vrei, la ce putere vrei.
Altfel, la alte mașini, e ideal să ții bateria între 20-80% pentru durată de exploatare cât mai mare. Personal nu mi-aș bate capul cu asta. Oricum garanția e mare (150.000 km sau 8 ani – care termen se atinge primul).
Nici la mașina pe benzină nu mergi doar între 2.000 și 4.000 rpm ca să te țină motorul cât mai mult. Îi mai dai și 1.500 rpm, îi mai dai și 6.000 rpm. Așa că…

Reply
Daniel 15 februarie 2019 - 15:47

Multumesc pentru detalii si raspuns.
Da, pare logic ca masina sa faca management inteligent al bateriei.

Reply
Daniel Vlad 15 februarie 2019 - 15:41

Salut Adrian, un mic comentariu daca imi permiti este a doua statie de 50KW instalata in ordine cronologica (probabil) in Bucuresti. In acest moment sunt 18 statii de incarcare rapida ( 50KW) instalate in locatii publice in Bucuresti. E bine ca publicul sa aibe o imagine completa asupra subiectului. Multumesc

Reply
Adrian Mitrea 15 februarie 2019 - 15:44

Salut! Păi sigur că e a doua în ordine cronologică, acum infrastructura este mult mai bine dezvoltată și se poate vedea pe PlugShare cum stăm în prezent. Mersi de comentariu!

Reply

Lasa un comentariu