Acasa Eco Cum a fost la marșul mașinilor eco și cine sunt oamenii și companiile care vor să-și pună amprenta pe viitorul mobilității

Cum a fost la marșul mașinilor eco și cine sunt oamenii și companiile care vor să-și pună amprenta pe viitorul mobilității

de Adrian Mitrea

Marsul Masinilor Eco (sursa – Adrian Mitrea)

Marșul mașinilor eco a avut loc în București, Sâmbătă, 8 Septembrie, cu 23 de autovehicule participante – nu doar electrice, ci și hibride sau pe gaz natural comprimat (CNG). Practic întreg spectrul de utilizatori și companii au venit la marș, de la clienți persoane fizice, antreprenori mici și mari, companii care vor să transmită un semnal. Iată ce tehnologii se remarcă și care sunt avantajele și dezavantajele fiecăreia.

Prezența cea mai numeroasă au avut-o automobilele electrice pentru pasageri: BMW i3, Renault Zoe, Nissan Leaf și Renault Twizy. Ele acoperă un spectru de preț (cu TVA și fără ecobonus) cuprins între 11.600 și circa 50.000 Euro – soluții de mobilitate pentru companii diverse și oameni cu posibilități materiale variate.

Avantajele sunt clare și le-am mai enumerat adesea: emisii locale de eșapament zero; ușurință în exploatare grație simplității constructive și performanțelor dinamice ridicate; costuri mici de operare (cel puțin în primii 8 ani de utilizare sau 150.000 km, cât au garanție bateriile), parcare gratuită pe locurile Primăriei Capitalei, impozit zero, încărcare gratuită la majoritatea stațiilor. Există însă și dezavantaje: tehnologia este încă scumpă pentru majoritatea cumpărătorilor; necesită acomodare și planificarea rutelor mai lungi în funcție de stațiile de încărcare.

Marsul Masinilor Eco (sursa – Adrian Mitrea)

Chirurgul ortoped Robert Apostolescu și specialistul în rețele informatice Mihai Pencea se numără printre persoanele de clasă mijlocie care au ales BMW i3 pentru necesarul de transport în București. În final s-au trezit că, de fapt, această mașină electrică le este numai bună și pentru escapade afară din București, deși fiecare mai are în familie și automobile pe combustie foarte bune (BMW X4, Renault Megane GT, etc…). Pasionați de tehnologie și îndrăgostiți de modul în care se conduce un automobil electric în general, și BMW i3 în special, ei sunt doi dintre „ambasadorii necunoscuți” ai mobilității electrice în România.

Deși nu sunt proprietari sau utilizatori frecvenți ai unor astfel de mașini eco, personalități precum Florin Piersic Jr. (actor), Alexandru Tomescu (violonist), Claudiu Lucaci (jurnalist) și Mihaela Buzărnescu (jucătoare de tenis) au răspuns afirmativ invitației organizatorilor și dealerului Automobile Bavaria de a conduce modele precum BMW i8 sau BMW i3s pentru ca acest eveniment să fie mai vizibil.

Florin Piersic Jr. (sursa – Automobile Bavaria)

Cu BMW i3 a venit și cel mai mare serviciu de car sharing cu automobile electrice din București, BCR eGO. Despre inițiativa BCR am scris cu ocazia lansării serviciului. De atunci compania se implică activ în evenimente corporate și de weekend care au ca temă centrală electromobilitatea. Și getPONY au venit cu câteva mașini BMW i3, fiind cei mai redutabili rivali ei BCR eGO, cu mențiunea că flota getPONY include și automobile convenționale, spre deosebire de eGO care include doar mașini electrice.

Marsul Masinilor Eco (sursa – Adrian Mitrea)

Cu câteva Renault Zoe au venit șoferi de Uber, oameni pentru care costurile lunare cu mașina s-au redus cu aproape 50% față de folosirea în regim Uber a unui automobil convențional. „Singrul cost mare este rata de leasing, cam 2.500 Lei/lună, în rest toate celelalte sunt neglijabile: filtru de habitaclu și un tester pentru baterie când ajunge inspecția de service la scadență. Costul cu energia electrică acasă e mic, iar prin oraș încarc gratuit unde se poate. Față de un Fiat Tipo pe GPL pe care-l foloseam înainte costurile lunare de exploatare mi s-au redus cu peste 2.000 Lei pentru că nu mai schimb ulei, atâtatea filtre, curele și bujii”, a spus unul dintre șoferi.

Așadar, avantajele sunt clare și în acest caz, la fel ca și dezavantajele utilizării unei mașini electrice în regim de transport persoane, după cum spune unul dintre șoferi: „Renault zice că Zoe are autonomie declarată 400 km și că face real 300 km, dar de fapt e mai puțin de atât”.

Marsul Masinilor Eco (sursa – Adrian Mitrea)

Aceeași situație este valabilă la toate mașinile electrice de pe piață, nu doar la Renault. Autonomia reală este undeva între 180 și 250 km pentru majoritatea automobilelor electrice disponibile oficial la vânzare în România, fiind influențată de stilul de condus și de modul de utilizare (staționări dese, numărul de persoane transportat, etc…).

BADSI Nissan este unul dintre dealerii care au crezut în electromobilitate înainte ca modelul 100% electric Nissan Leaf să fie disponibil oficial în România, pe calea firească a lucrurilor (adică prin importator, apoi dealer), așa că au început să aducă mașini electrice Leaf rulate din Vest cu ani în urmă. Acum Nissan Leaf este disponibil oficial și în România și l-au adus și la eveniment.

Marsul Masinilor Eco (sursa – Adrian Mitrea)

Mercedes-Benz și Iveco au venit cu un autobuz, respectiv un cap tractor pe gaz natural comprimat (CNG). Oficialul Iveco prezent la eveniment a spus că autonomia unui astfel de autocamion poate fi de circa 500 km, iar costurile de operare anuale cu circa 30% mai mici față de un autocamion diesel. Problemele apar la nivel de infrastructură pentru că în România există doar trei stații publice de alimentare cu CNG, iar prețul capului tractor este cu 20-30% mai mare decât al unuia diesel. Așa că cei mai mulți transportatori ignoră tehnologia, deși îi vede avantajele în ceea ce privește costurile de utilizare și emisiile poluante.

Alții, cum este rețeaua de magazine alimentare Mega Image, au cumpărat camionete Iveco pe CNG, și-au făcut propria stație de alimentare cu „gaz de țeavă galbenă” – totul în ideea de a transporta mărfuri cu o amprentă de emisii poluante mai mică.

Marsul Masinilor Eco (sursa – Adrian Mitrea)

Nicolae Mocioi este implicat activ în promovarea mobilității electrice prin organizația AVER, iar în joacă a transformat, împreună cu colegii săi, un Volkswagen Beetle din 1968 în mașină electrică. Are o autonomie reală de circa 100 km cu baterii de 19 kWh cumpărate din China, iar diverse sisteme de management și controler-e le-au făcut ei. Costul conversiei s-a ridicat la circa 5.000 Euro, dar asta fără a pune la socoteală și orele de muncă și omologarea. „Pentru a trece la RAR, spre exemplu, mașina trebuie să aibă sistem de dezaburire a geamurilor. Am luat două feon-uri pentru păr, am tras conducte și am făcut un sistem de dezaburire chiar bun”, a declarat Mocioi.

Așadar, cu exemple din fiecare zonă, mobilitatea electrică are capacitatea să atragă alături de ea minți deschise și creative, fie că vorbim de persoane fizice sau companii. Întâlniri ale pasionaților și proprietarilor deja au început să aibă loc tot mai des, iar soluții pentru a face electromobilitatea și mai eco decât este apar în fiecare an.

Toți dintre cei implicați ți-ar spune că „acesta este viitorul” și vor să simtă că fac parte din asta, deși e clar că mai sunt multe bariere de trecut și infrastructură de dezvoltat.

Din păcate la eveniment nu au venit posesori sau vânzători de automobile electrice Tesla, Volkswagen sau KIA – aceștia sunt marii absenți.

Marșul mașinilor eco din 8 Septembrie 2018 (ruta Sala Polivalentă – Arcul de Triumf – Sala Polivalentă) a fost organizat de jumptosmart.ro în parteneriat cu Ideativa Mind și Asociația Română de Relații Publice (ARRP). Va urma conferința „Transport Inteligent, Trafic Inteligent” în 16 Octombrie 2018, la Palatul Parlamentului.

Marsul Masinilor Eco (sursa – Adrian Mitrea)


Link-uri și articole utile:

10 comentarii

athos 10 septembrie 2018 - 16:11

Ma uit la imnul pe care toata lumea il canta automobilelor electrice si ma minunez cum de nimeni nu pune cateva intrebari simple:
1. Care ar fi sansa automobilelor electrice, daca ar disparea taxele din benzina/motorina sau s-ar introduce taxe echivalente pentru curentul electric de incarcare a bateriilor? Si: isi imagineaza cineva ca, in scenariul in care numarul acestor masini electrice va deveni important, alimentarea lor va fi scutita de taxe? Care stat va suporta un asemenea minus?
2. Impactul productiei bateriilor pe scara foarte larga, dar mai ales al reciclarii/eliminarii deseurilor de baterii, nu este limpede, dar se anticipeaza mari probleme, cel putin in stadiul tehnologic actual, iar un „game-changer” inca nu este in vizor. Care este gradul de dependenta de anumite materii prime, respectiv sansa ca marile puteri sa declanseze conflicte pentru accesul nerestrictionat la ele?
3. Faptul ca automobilele electrice nu polueaza „local”, nu inseamna deloc ca nu polueaza. Sunt studii care au aratat chiar ca exista masini diesel a caror amprenta de poluare este mai mica. https://www.adac.de/der-adac/motorwelt/reportagen-berichte/auto-innovation/studie-oekobilanz-pkw-antriebe-2018/ Chiar nu sesizeaza nimeni ipocrizia acordarii de subventii pentru achizitia de automobile electrice, cand productia de energie electrica este ea insasi poluanta, iar o marire a acesteia, (proportionala cu numarul de masini electrice in circulatie), ar fi insotita de marirea noxelor asociate?
Cu alte cuvinte, haina alba a lui Tesla&Co este la fel de patata pe cat este de importanta poluarea produsa de hidrocarburile folosite in productia de energie electrica. Iar daca ar fi sa vorbim de energie verde, costurile acesteia ar omori orice discutie despre automobilul electric. De fapt, personal cred ca viitorul automobilului eletric este strict legat de viitorul energiei atomice, in sensul ca una fara alta nu se poate.

Si mai e un aspect:demonizarea dieselurilor si favorurile acordate masinilor electrice au facut ca practic toti producatorii sa arunce la periferia planurilor investitionale motoarele termice, cel putin pe termen mediu si lung, ceea ce scade masiv sansele ca tehnologiile antipoluare sa evolueze semnificativ in perioada urmatoare.

Reply
Adrian Mitrea 10 septembrie 2018 - 22:33

Nu cântă nimeni niciun imn. Dacă ai ochi să citești vei vedea că sunt expuse atât avantajele, cât și dezavantajele.

1. Știi că într-o bună zi vom muri, nu? Păi și atunci de ce să mai călărim în Grecia și-n SUA sau la Londra, din moment ce-o să murim și o să uităm, oricum, totul? Cam asta spui și tu, o colecție de dacă și cu parcă într-o barcă. Electromobilitatea este o oportunitate ACUM pentru cât timp o fi avantajoasă. Așa cum și dieselul era mai ieftin decât benzina, până când a devenit mai scump. În anii în care a fost mai avantajos, unii au știut și au profitat. Electric e noul diesel, dacă vrei.

2. Mari probleme se anticipează și din exploatarea pe scară largă a petrolului. De ani zile. Unele efecte se văd, altele nu. Cert e că atâta timp cât ne vom deplasa atfel decât pe jos vom avea un impact asupra mediului mai mic sau mai mare. În plus, nimeni n-a spus că electric este ÎNLOCUITORUL benzinei sau dieselului, ci doar o alternativă avantajoasă în anumite scenarii de utilizare. O motorizare complementară celor deja existente.

3. Nimeni n-a spus că nu poluează deloc, am spus că nu poluează local acolo unde ne doare: în oraș. Adică acolo unde în loc de copaci sunt betoane și unde densitatea locuitorilor e foarte mare. P.S. Nu știu germană să înțeleg ce scrie în referința dată.

4. Producția de energie electrică o fi ea poluantă, dar în definitiv este mai puțin poluantă și mai ieftină decât energia produsă din petrol, cărbuni, etc… Că dacă ar fi fost altfel aveam cu toții câte un generator diesel în spatele blocului sau în curte.

5. Nimeni nu demonizează nimic, cel puțin nu eu sau site-ul 0-100.ro. Tehnologiile pe combustie internă au ajuns într-un punct sensibil în care dezvoltarea este foarte scumpă, iar fiabilitatea relativ redusă (toată lumea se plânge de diverse probleme, indiferent de marcă). Deci aducerea în gamă și a motorizărilor electrice este un nou T0 pentru industria auto, un T0 capabil să mai reducă din ecartul dintre unele mărci și să propună clienților noi forme de motorizare, altele decât cele cunoscute în ultima sută de ani.

Reply
athos 11 septembrie 2018 - 10:10

Eu nu ma refeream la cel care a scris articolul, ci la modul in care publicul si presa in general evalueaza masina electrica, usurel si fara reala analiza. Este drept ca intr-o oarecare masura aceste aspecte se pot reprosa si articolului de aici, in sensul in care o reala analiza lipseste.

„Producția de energie electrică o fi ea poluantă, dar în definitiv este mai puțin poluantă și mai ieftină decât energia produsă din petrol, cărbuni, etc…”

In acest moment, aprox 80% din energia eletrica SE PRODUCE din combustibili fosili. Cu o majorare rapida a cererii pentru masinile electrice, este putin probabil ca aceste procente sa se schimbe, inca este cea mai la indemana forma de productie a energiei electrice si va ramane multa vreme, doar energia atomica poate schimba asta, sau o alta forma ce n-a fost inca inventata.

Este pura ipocrizie sa spui ca indepartezi poluarea din orase, ca „acolo ne doare”. Este ca si cum ai spune ca ascunderea mizeriei sub pres inseamna sa faci curat. Depoluarea masinilor pe benzina si motorina a avut un efect imens asupra noxelor din orase, dar si asupra noxelor la modul general. De fapt, se spune ca 90% din poluarea datorata autovehicolelor este produsa de 25% din parcul auto existent, in principal masini mai vechi. Masina electrica nu schimba nimic in bilantul global, (daca nu se schimba SUSTENABIL productia de energie eletrica), si in acest sens este o minciunica, o invitatie la miopie sau la oportunism.

Pe de alta parte, eu nu am absolut nici o problema cu masina electrica in sine, ci cu politicile legata de ea si falsa haina ecologica. Daca se poate impune in piata libera, foarte bine. Dar daca totul depinde de bunavointa, (manifestata prin subventii), sau ostilitatea politica, suntem doar niste prosti care nu invatam nimic. Cand vom avea un maldar de masini si baterii cu care nu stim ce sa facem, intrucat s-a terminat „bunavointa”, atunci ne vom intreba cum naiba am ajuns aici.
Incetul cu incetul, lumea incepe sa faca bilantul ultimilor 20 de ani de energie verde. Sute si sute de miliarde investite in productia de energie din vant si panouri solare, ce au adus, in principal? Sa va spun eu: risipirea de resurse, cresterea pretului energiei electrice, direct sau indirect, si, in mod paradoxal, o crestere a numarului de centrale pe carbune, petrol sau gaz, din simplul motiv ca sistemele energetice au nevoie de producatori dispecerabili pentru echilibrarea sistemelor energetice, dezechilibrate exact de energia provenita din capacitatile solare si eoliene… Asta este „push” ul politic fara sens, fara analiza reala.
Daca o solutie tehnologica este viabila, ea se va impune in piata, daca nu, este doar un „dead-end”, indiferent de cati bani va impune politica sa fie luati si cheltuiti aiurea. Desigur ca se vor risipi resurse care altfel ar fi fost alocate market-oriented, dar partea buna este ca nimeni nu raspunde, nu mai conteaza cine a bagat gunoiul sub pres.

Reply
Adrian Mitrea 11 septembrie 2018 - 16:17

Nu știu de unde ai datele, dar sunt false.

Link-uri oficiale spre informarea ta corectă:

Producție de energie în timp real, pe tip: http://www.transelectrica.ro/web/tel/sistemul-ene
O știre din 2017 pentru producția din 2016 (mai recent n-am găsit, dar chiar și la nivel de 2016 e mai bine decât ce spui tu): https://www.agerpres.ro/economie/2017/04/19/energ
Nu e nicio ipocrizie, cu cât poluarea e mai disipată, cu atât planeta o duce mai bine. Dacă avem focare de poluare (cum e traficul rutier din China) se fac ditamai găurile în stratul de ozon. Din fix aceleași motive avem gropi de gunoi, spre exemplu. Pe pricipiile evocate de tine putem arunca cu toții gunoaiele pe fereastră, în fața blocului, că tot gunoi e, nu contează unde e strâns. Corect? Sau hai să ne căcăm toți pe unde ne trece că oricum generăm aceeași cantitate de căcat indiferent cum îl producem și cum îl împrăștiem. Stai blând că nu e așa. Scoțând poluarea auto din orașe poți avea un control mai bun al emisiilor (prin filtre și alte tratamente ale noxelor scumpe și centralizate). Nu e o soluție să pui la țeava fiecărei mașini nu știu ce neutralizator de 100.000 Euro, dar merită să-l pui la o centrală pe cărbune care produce electricitate pentru 10.000 de mașini electrice.

Serios că nu-ți înțeleg gândirea, așa cum prezinți lucrurile totul arată ca o involuție. Vrei să ne întoarcem la transportul pe cai? Sau ce propui, mai exact, dacă tot contești așa vehement orice înseamnă tehnologie mai modernă decât aia de ieri?

Reply
athos 12 septembrie 2018 - 11:09

Datele tale se refera la Romania, (probabil, ca nu pot deschide linkurile), ale mele la piata mondiala.
Cred ca nu ai idee ce spui cand vorbesti despre depoluarea unei centrale pe carbune, respectiv captarea/neutralizarea CO2 si altor noxe la dimensiuni mari. Abia acolo costurile sunt prohibitive. Mai studiaza. Dupa cum probabil tot ignoranta este la baza impresiei ca masina electrica ar fi o noutate progresista in raport cu cea cu motor termic. Motorul electric in sine este oricum mai vechi cu cateva decenii, dar pe vremea cand automobilul cu motor termic abia prindea avant, a aparut si automobilul electric, ba chiar si hibrid, in competitie cu cel cu motor termic. Daca citesti acest articol de la 1911, adica acum mai bine de o suta de ani, (din pacate e in engleza, sper sa stai mai bine decat cu germana), vei avea un sentiment de deja-vu in multe privinte, inclusiv interesul producatorilor de masini clasice pentru constructia de masini cu motor electric.
https://timesmachine.nytimes.com/timesmachine/1911/01/20/104855338.pdf
Au fost Herny Ford si modelul lui T care practic au ingropat masina electrica, ce n-a mai putut concura cu noile preturi de productie. Progresele tehnologice si imbunatatirile permanente care au insotit ulterior dezvoltarea masinilor cu motor termic au trimis pentru multi ani la muzeu masina eletrica, suficient de multi incat unii sa-si inchipuie azi, cand ea este redescoperita, ca este insasi expresia celor mai noi realizari. Cu siguranta bateriile au evoluat, dar in realitate masina electrica se gaseste in exact acelasi impas ca si acum 100 de ani: este prea scumpa si are autonomie prea mica. Insa ceva s-a schimbat intre timp: marketingul si politica.
Inca o data, afirmatia mea, ignorata de catre tine, este ca nu am nimic cu masina electrica, ci doar cu politica ce intervine in piata si cu opiniile care sunt impachetate drept informatii.
P.S.: sincer sa fiu, sunt total dezamagit de nivelul replicii tale

Adrian Mitrea 12 septembrie 2018 - 17:43

Datele mele se referă la România, da. Aici trăiesc, aici plătesc taxe, aici beneficiez de ecobonus și alte facilități dacă am mașină electrică.
Norvegia are politica ei, SUA au politicile lor statatel, China are politicile ei, etc…
Dă-mi un raport despre producția mondială de electricitate și continuăm discuția. Până una-alta energia electrică e mai eco decât vrei să crezi, inclusiv într-o țară bananieră ca România.
Pentru anumite tipuri de impact asupra mediului pe care le are omul, serviciile centralizate sunt mai bune: canalizare, furnizarea apei, furnizarea căldurii, furnizarea energiei electrice. Asta e realitatea mondială.
Ai argumente că ar fi invers? Statistici? De ce n-avem toți centrală cu lemne în sufragerie și hazna pentru fiecare apartament? Mașina pe combustie asta este: are și lemnele la purtător și soba și emisiile. Este un concept perimat, încercat timp de 100 de ani.
Electricitatea este în tot și poate fi în mai mult decât este, pe când petrolul are un spectru de utilizare limitat și foarte poluant.
Faptul că printr-o conjunctură automobilul electric a stat pe bară 100 de ani, nu înseamnă că se va întâmpla la fel și acum. Trebuie să gândești ca la 1.900 să crezi asta.
Mark my words: tot ce înseamnă mobilitate urbană va migra masiv către electric (și va fi mai bine pentru toată lumea și planetă), iar tot ce înseamnă mobilitate extraurbană și de mărfuri se va menține pe bază de petrol (adică n-o să vezi vapoare cargo electrice).
Mai vorbim peste 50 de ani.

dodoi 10 septembrie 2018 - 18:16

„Oficialul Iveco prezent la eveniment a spus că autonomia unui astfel de autocamion poate fi de circa 500 km, iar costurile de operare anuale cu circa 30% mai mici față de un autocamion diesel”

Intr-un articol pe hotnews, https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-22425170-video-bilant-ilie-bolojan-primarul-orasului-oradea-2-ani-mandat-nu-vom-cumpara-autobuze-electrice-subventia-energie-termica-eliminata-treptat-pna-2020-vom-extinde-linia-tramvai-7.htm , primarul Oradei declara altceva:

„În ceea ce privește autobuzele electrice, municipalitatea nu va achiziționa acest tip de autovehicule, deoarece cele Euro 6 costă 200-250.000 de euro. ”Un autobuz electric se ridică la 450.000 de euro. Acumulatorul electric trebuie înlocuit din doi în doi ani și costă 200.000 de euro. Nu este bine să punem carul înaintea boilor, trebuie să adoptăm soluții la problemele noastre”, a declarat primarul. ”

Pe de alta parte in Cluj s-au cumparat zece autobuze electrice https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22482524-zece-autobuze-electrice-aer-condi-ionat-internet-camere-video-sistem-ticketing-puse-circula-cluj-napoca.htm

Stiu ca si in Toronto, Canada, acum cativa ani buni, prin 2005, se experimentau autobuzele hibride, dar au renuntat la ele prin 2008 datorita problemelor cu bateriile https://www.thestar.com/news/gta/2008/10/18/ttc_going_diesel_again_after_hybrid_bus_glitch.html

Mai nou cand s-au cumparat recent in Toronto autobuze noi nu am auzit sa se fi cumparat autobuze electrice. Se pare ca se va incerca un nou experiment cu 50 de autobuze electrice https://www.thestar.com/news/gta/transportation/2017/11/08/ttc-plans-to-buy-first-electric-buses-targets-emissions-free-fleet-by-2040.html

Oricum ar fi interesant un „follow up” in cativa ani la Cluj si vazut cum au mers autobuzele electrice.

Pana una alta automobilele/autobuzele electrice ar trebui incadrate la categoria „speranta”

Reply
Adrian Mitrea 10 septembrie 2018 - 18:28

Binevenit comentariu, doar ca oficialul Iveco se referea la un autocamion alimentat cu CNG, ceea ce n-are legatura cu electromobilitatea…

Reply
Titus 12 septembrie 2018 - 16:30

„…Față de un Fiat Tipo pe GPL pe care-l foloseam înainte costurile lunare de exploatare mi s-au redus cu peste 2.000 Lei pentru că nu mai schimb ulei, atâtatea filtre, curele și bujii”, a spus unul dintre șoferi.
Stiu ca la unele Fiat-uri sunt costuri mai maricele dar parca asta e prea gogonata.

Reply
Adrian Mitrea 17 septembrie 2018 - 07:34

Dacă faci 30.000 km în 3-4 luni, asta înseamnă 3-4 revizii pe an cu minimum filtre și ulei. Asta înseamnă costuri. Și mai e și costul cu carburantul inclus în cheltuielile spuse de om.

Reply

Lasa un comentariu