„Zero Waste” este direcția spre care împinge J.T. Grup, din Tulcea – o firmă de salubritate locală. Despre ecologie, camioane și inovații în lumea deșeurilor am vorbit cu Ionuț Tudorache, CEO J.T. Grup, în episodul 5 din serialul #TruckLife. De numele lui Ionuț Tudorache se leagă inventarea cărămizii din sticlă și beton, care conține 64% sticlă reciclată, pentru care a obținut și o medalie de aur la salonul de inventică UGAL INVENT din Galați.
Transcript video #TruckLife ep.5: Gunoiul ca resursă
Ionuț Tudorache
CEO J.T. Grup
Mă numesc Ionuț Tudorache și sunt CEO J.T. Grup.
Suntem singurul operator de salubritate din Europa care colectează dintr-o deltă, dintr-o zonă umedă.
Cum am ajuns aici? Am ajuns în 15 ani… în 2005 ne-am apucat să colectăm deșeuri de carton.
Salubriști suntem de zece ani și am devenit salubriști fără nicio mașină de colectare deșeuri menajere.
Pe vremea aia colectam doar deșeuri reciclabile industriale.
Și ni s-a ivit o oportunitate în a colecta într-o comună din județul Tulcea, mai exact Mahmudia.
Am participat la licitație cu o mașină închiriată și… ne-a plăcut să colectăm deșeuri menajere și, să zic, cam în 3-4 luni, am mers în Germania și am achiziționat prima gunoieră a J.T. Grup.
Și apoi, ușor-ușor, am ajuns de la una cam la vreo șase mașini, toate second hand…
Și în prezent, pentru că am câștigat licitația cu ADI Deșeuri pe SMID Tulcea… a fost și o cerință necesară să avem 12 unități Euro 6.
Am ales marca Ford și sunt bucuros că am făcut această alegere.
De ce Ford? Bineînțeles, prima dată am făcut un prospect al pieței și am luat în calcul absolut toate mărcile de gunoieră.
Geografia județului și drumurile pe care mergem, capacitatea oamenilor de a lucra cu anumite utilaje, specificul zonal, toate astea au dus să alegem Ford.
Total parc auto de mașini grele este de 45 de unități, dintre care avem 12 autogunoiere Ford și, efectiv, noi exploatăm Ford de când am început testele de mașini, deci cam din 2018 am achiziționat prima mașină, pe care am testat-o, în prezent avem 12 unități, pe care le exploatăm la flux continuu începând cu 1 Ianuarie 2020.
Care este viziunea J.T. Grup privind deșeurile, gunoiul?
Noi am demarat un proiect, acum 6 sau 7 ani, un proiect în județul Tulcea, care se numește „Zero Waste”.
Proiectul ăsta își propune să depozităm cât mai puțin, să tindem spre zero, și tocmai de asta am început, încă de acum 7 ani, diverse campanii de conștientizare a populației pentru a colecta selectiv la sursă.
Colectăm în prezent pe două fracții, fracție udă și fracție uscată.
Cea mai grea muncă nu e salubritatea. Este munca de convingere a oamenilor și a autorităților să meargă spre direcția colectării selective. Pentru că dacă pe oameni să spui că ai metode să-i convingi… mai greu e cu primarii!
Cum e business-ul cu gunoi?
Business-ul e cum ți-l faci.
Dacă vrei să fie murdar, murdar adică să te plângi că este murdar să lucrezi cu deșeuri, n-ai ce căuta în business-ul ăsta. Eu, în primul rând, nu văd deșeurile ca pe un deșeu. Pentru mine, deșeurile sunt egal cu resurse.
Având în vedere că noi, încă din 2010, am creat un sistem de management integrat al deșeurilor… deci noi nu suntem doar salubriști: colectăm și depozităm. Noi colectăm materialul, ne facem propriile campanii de informare, prelucrăm materialul, suntem reciclatori de material, deci la noi se închide toată bucla.
Cum a ajuns copilul Ionuț Tudorache să vadă un business din gunoi?
În ’93 am participat la prima mea tabără ecologică. Am avut tot timpul o înclinare către protecția mediului.
Eu am terminat facultatea de management financiar-contabil, am un master în administrație, sunt certificat de către ISVA ca manager de sisteme de mediu. În general, cam toată echipa are cursuri de mediu făcute, avem ingineri de mediu printre noi. N-ai cum să mergi doar cu practica, îți trebuie și un pic de teorie în spate.
Ce idei noi v-au venit lucrând cu deșeurile?
Sunt mândru de echipa mea, de 8 ani de zile avem un departament de cercetare-inovare. Și din nevoia pieței… pentru că acum 8 ani erau probleme cu reciclarea sticlei… ne-am gândit la o alternativă de reciclare.
În general sticla se reciclează foarte simplu, se colectează, se spală, se concasează, se trimite înapoi la fabricile de sticlă, unde se retopește și reintră în closed-loop-ul ăsta, în buclă, revenind iar ambalaj, iarăși…
E foarte bine să faci treaba asta când ai sticlă din HORECA foarte curată. Bun, când ai sticlă mai puțin curată, când ai sticlă care nu este întreagă, sticlă pe care o extragi din deșeul menajer, pentru că nu toată lumea selectează ca la carte. Atunci ne-a venit ideea să integrăm sticla într-un alt produs.
Și am început să cercetăm și, să vă zic concluziile, am achiziționat un utilaj care a fost proiectat și a fost destinat folosirii NATO. El deservea vapoarele, portavioanele, care aveau o problemă cu deșeul de sticlă. Bun… La final, când a putut fi pus pe piață, noi am fost primii din România care l-am achiziționat.
Ce face utilajul ăsta? Nu toacă sticla. Îi face o implozie.
Și-o transformă în niște granule de sticlă, diferite dimensiuni, pe care le reglăm… granule de sticlă cu muchii neascuțite, netăioase.
Având muchii neascuțite, am putut integra… ne-a venit ideea să integrăm în beton. Aici am studiat undeva în jur de vreo 3-4 ani, 5… am studiat rețeta integrării sticlei în beton.
Pe parcurs am aflat că nu-i o idee… e prima… sunt primul căruia i-a venit ideea asta. Au mai fost niște studii făcute, numai că, din cauză că foloseau sticlă concasată… aia având muchii ascuțite… la trepidații se rupea cea mai fină muchie și n-avea betonul rezistență. Noi, neavând muchiile astea, am început să pregătim rețeta asta și am reușit.
Într-un final am scos un produs… am creat o cărămidă care folosește aproape 64% sticlă reciclată… prin faptul ăsta… prin faptul că noi integrăm sticla asta în beton, considerăm în primul rând reciclare pentru că scutim resursele naturale. Deci nu mai excavăm în albiile râului, scoatem nisip și pietriș, folosim deșeul ăsta pe care-l avem.
Betonul ăsta poate fi folosit cu succes în platforme, în primul rând, cărămizile pot fi folosite în construcții nestructurale, în pereți despărțitori, pereți.
Și anul trecut am… vă spun cu mândrie… că am luat medalia de aur la salonul de inventică de la UGAL Galați.
E un salon internațional de inventică unde au participat foarte multe țări. Și noi am fost cei care am primit medalia de aur.
Ce ați importa în România, din locurile pe care le-ați văzut în lume?
Cred că cel mai greu, și asta n-ai cum să imporți, este mentalitatea oamenilor, care trebuie schimbată. Eu nu văd o problemă aici. Că mentalitatea este o mentalitate needucată. Atât. Am fost la un schimb de experiență în Germania și când le-am povestit ce se întâmplă în România, mi-au zis aceleași probleme le-au avut și ei. Numai că acum 50 de ani.
Știe România ce să facă cu gunoiul?
Proiecția mea e foarte simplă. În maxim doi ani, v-am zis că avem proiectul „Zero Waste”, am lucrat la diverse metode de a elimina deșeul… a nu-l depozita, și avem soluții, în momentul ăsta, pentru plastic, pentru sticlă, pentru lemn, pentru deșeurile din demolări… mai avem de rezolvat deșeul biodegradabil. Și cu asta suntem „Zero Waste”.
Asta e tendința companiei mele. Acum aș vrea să vă vorbesc un pic de tendința națională.
Fără să mi-o ia nimeni în nume de rău, eu cred că direcția pe care am plecat este una un pic greșită pentru că, dacă în Europa toate țările deschid gropile de gunoi, care au fost închise acum 30 de ani, și extrag de acolo deșeurile pentru a le folosi ca resurse, România încă inventează groapa de gunoi. Depozitul. Încă se construiesc depozite la noi în țară. Ceea ce mi se pare o anomalie, când poți să valorifici aceste deșeuri, să le dai plus-valoare, și să faci bani, până la urmă, din deșeuri.
Producția acestui material a fost realizată cu sprijinul CEFIN Trucks, fără ca sponsorul să impună conținutul (mesajul).
Filmat și montat de Marius Stoianov.
