Acasa Industrie Ingineria auto are potential mai mare decat productia de masini in Romania. Cele mai mari companii auto pun la cale o strategie comuna

Ingineria auto are potential mai mare decat productia de masini in Romania. Cele mai mari companii auto pun la cale o strategie comuna

de Adrian Mitrea

Este deja de notorietate faptul ca Romania a ratat atragerea unor investitii majore din partea unor producatori auto consacrati, precum Daimler / Mercedes-Benz si Jaguar Land Rover, care au decis sa deschisa unitati de productie in tarile vecine. Dar “trenul” nu este pierdut pentru ca inca putem miza pe “cartea” din zona CDI (Cercetare, Dezvoltare, Inovare) in sectorul auto, care prezinta un potential urias de dezvoltare, poate chiar mai mare decat productia de masini in sine. Cele mai mari companii auto prezente in Romania – desi unele sunt rivale de-o viata – si-au dat mana si au stat la aceeasi masa pentru a pune bazele unei strategii pe termen mediu si lung prin care spera sa angreneze mai activ si Guvernul Romaniei.

Este pentru prima data cand atat de multe companii sunt implicate direct sau prin reprezentanti (asociatii) intr-o idee atat de mareata, bazata pe sustenabilitate si pe dezvoltare pentru toti.

Initiativa a venit, evident, din mediul privat, lupta a fost si este dusa cu precadere de mediul privat, iar reprezentantii statului sunt prea putini si uneori prezenti la nivel prea mic pentru a putea asculta si contribui cu adevarat la discutie si strategie. In definitiv este vorba despre solutii reale la problemele romanilor – contribuabili valorosi la bugetul de stat si angajati indispensabili ai companiilor.

Forta privata din auto este reunita din iulie 2011 sub numele de PAR (Parteneriatul Auto Roman) – un grup de lucru reprezentativ pentru promovarea si dezvoltarea industriei auto, iar marti, 17 octombrie 2017, a avut loc prima iesire in public a PAR, prin Romanian Automotive Summit.

Pe scurt, viziunea PAR este ca Romania sa fie o platforma atractiva si competitiva a industriei auto in Europa Centrala si de Est.

PAR este format din ACAROM (Asociatia Constructorilor de Automobile din Romania), AHK (Camera de Comert si Industrie Romano-Germana) si companiile Adient, Bosch, Continental, Delphi, Draexlmaier, Ford, Honeywell, Infineon, Pirelli, Groupe Renault Romania, Schaeffler, Star Transmission – Daimler. Foarte rar poti vedea la acceasi masa companii precum Bosch si Continental, rivale de-o viata. Sau Groupe Renault si Ford. Totusi, obiectivele sunt comune.

Iata cum arata industria auto din Romania in prezent, in cifre:

  • 206.000 angajati
  • 16 mld. euro cifra de afaceri realizata de producatorii de componente
  • 360.000 vehicule produse anual (capacitatea fiind de 650.000 vehicule/an)
  • 600 de companii
  • 22 mld. euro cifra de afaceri totala a industriei auto, reprezentand 13% din PIB
  • 13 mld. euro cifra de afaceri la export, adica 24% din exporturile Romaniei

In prezent Romania este cunoscuta pentru productia de autovehicule, componente, sisteme si module: anvelope, cabluri si conductori, piese de interior, piese din plastic, aluminiu si metale, cutii de viteze, motoare, rulmenti si componente de transmisii, componente electronice si mecatronice, corpuri de iluminat, baterii/acumulatori. In 2016 si 2017 au demarat noi investii in productie si inginerie (CDI).

Aceasta stare de fapt ne-ar putea face sa credem ca stam bine, lucru subliniat in special de guvernanti, insa adevarul este ca se poate mult mai bine de atat.

Viitorul automobilului este conectat, autonom, electric si partajat (shared), iar Romania trebuie sa se pozitioneze corect din timp in raport cu aceste tendinte pentru a putea profita de “val”.

Potrivit PAR, pentru ca Romania sa devina o platforma de referinta in industria auto din Europa Centrala si de Est principalele directii de actiune sunt:

  • Productie si industrie 4.0
  • Forta de munca pentru productie
  • Inginerie – CDI
  • Forta de munca pentru inginerie – CDI
  • Atragerea de noi furnizori
  • Infrastructura de transport imbunatatita

Usor de zis, mai greu de facut. Nu exista o strategie nationala privind industria 4.0 si sunt putine programe de educatie care sustin dezvoltarea de noi competente legate de digitalizare, spun membrii PAR. In plus, sistemul educational nu promoveaza creativitatea si abilitatile necesare pentru industria 4.0, ci continua sa puna accent pe repetarea la nesfarsit a unor cunostinte deja depasite. Accentul cade in continuare pe invatare si repetare, nu pe descoperirea talentelor individuale ale tinerilor.

Mediul pentru dezvoltarea sistemului educational tehnologic este favorabil in Romania, in prezent, iar disponibilitatea companiilor sa se implice pentru pregatirea viitorilor angajati este foarte mare. Acesta ar fi un avantaj. Dar exista bariere importante: invatamantul dual/profesional are o imagine slaba (in special in randul parintilor, care nu concep ca fiii ori fiicele lor sa nu mearga la facultate, desi copiii nu impartasesc neaparat acelasi punct de vedere), legislatia este instabila, iar profesorii au venituri scazute, fiind demotivati. Curricula este depasita, neadaptata tehnologiilor moderne si dezvoltarii aptitudinilor personale ale elevilor si studentilor.

Ca plan de actiune imediata ar fi necesara promovarea intensiva a scolilor profesionale si de meserii (invatamant dual) printre parinti si copii, continuarea dezvoltarii de parteneriate intre companii si institutii de invatamant, modernizarea curriculei, cresterea motivatiei pentru cadrele didactice si crearea unui program national de stagii practice sustinut atat de angajatori, cat si de institutiile de invatamant.

In zona de CDI exista un potential interesant de forta de munca, tinerii sunt interesati de domeniu. Ei sunt insa cu precadere atrasi de oportunitatile de cariera din afara Romaniei, ceea ce se cheama “brain drain”. Motivatia nu este mereu doar de ordin financiar, ci tine si de mediul CDI mai dezvoltat in alte tari si de calitatea vietii mai buna in alte tari, situatie care nu mai tine de remuneratie, ci de toti factorii de care se loveste un om in viata: servicii publice si private mai bune, infrastructura mai buna, curatenie pe strazi.

Ca zona CDI – Cercetare, Dezvoltare, Inovare – sa creasca in Romania este mult de lucru, dar nu imposibil. Faptul ca nume precum Bosch, Continental, BMW si Porsche investesc in CDI in Romania spune ceva, insa, din nou, eforturile vin mai mult din partea mediului privat si mai putin din partea Guvernului. Nu exista o strategie nationala in acest sens, nu exista programe de invatamant moderne – in continuare studentii au senzatia ca facultatea le-a servit mai mult pentru diploma, simtind in acelasi timp ca se dezvolta personal, educational si profesional mult mai bine la locul de munca.

Cu doi producatori auto activi in Romania, Dacia si Ford, oportunitatea de a atrage noi proiecte de la aceste doua marci este uriasa (noi modele de masini, noi motoare si transmisii, noi investii in CDI). Dar aceste doua companii stiu foarte bine cat de vechi sunt promisiunile Guvernelor Romaniei de a le crea un mediu de afaceri un pic mai bun, prin stabilitate legislativa si infrastructura de transport imbunatatita. Ori aceste lucruri nu prea s-au intamplat, cel putin nu intr-un mod sustinut si coerent.

Daca au fost doua lucruri pe care PAR le-a cerut insistent, acestea sunt, in ordine:

  • Predictibilitate, predictibilitate, predictibilitate.
  • Infrastructura, infrastructura, infrastructura.

Cand vine vorba de infrastructura, Romania are o baza buna de pornire: 14 aeroporturi internationale, 11.000 km de cale ferata si este membra UE, avand acces la fonduri UE. Pe de alta parte, progresele in modernizarea infrastructurii de transport sunt foarte lente, infrastructura portuara si de transport pe Dunare este deficitara, iar regiunile Romaniei slab dezvoltate sunt izolate din toate punctele de vedere, fiind foarte putin atragatoare pentru investitii.

Pe segmentul transporturilor PAR propune:

  • Constructia accelerata de autostrazi, pe loturi: A1 Pitesti-Sibiu, Transilvania, Tg Mures-Iasi.
  • Constructia de drumuri expres: Pitesti-Craiova, Blaj-Alba Iulia, Autostrada Transilvania-Jucu, Brasov-Sibiu.
  • Constructii de centuri sau drumuri ocolitoare pentru Pitesti Vest, Slatina, Bals, Craiova, Sibiu, Bucuresti Sud.
  • Dezvoltarea portului Constanta-Agigea si a porturilor de pe Dunare (plus asigurarea permanentei navigatiei fluviale pe Dunare).
  • Modernizarea retelei de transport feroviar, inclusiv coridorul TEN-T Pitesti-Ramnicu Valcea.
  • Dezvoltarea infrastructurii de transport intermodal si in zona de Nord-Est a tarii, unde aceasta este in mod deosebit deficitara, inclusiv pentru a facilita si accesul industriei in aceasta regiune.
  • Asigurarea unui cadru legislativ stabil si predictibil, reducerea duratei licitatiilor si a impactului contestatiilor, modificarea legislatiei achizitiilor publice.
  • Dezvoltarea infrastructurii de incarcare pentru vehicule electrice.

Companiile membre PAR au fost reprezentate la Romanian Automotive Summit la nivel de CEO, iar in sala au fost zeci de oameni din industria auto, directori de resurse umane, directori de dezvoltare, etc… Iar din partea Guvernului Romaniei singurul reprezentant la nivel de ministru a fost Ilan Laufer, ministrul pentru mediul de afaceri. In rest, trecut pe lista si absent a fost insusi premierul Romaniei, Mihai Tudose, care a trimis, in loc, un membru al cancelariei primului-ministru.

Cu alte cuvinte, cea mai importanta intalnire a mediului de afaceri din auto cu statul a avut reprezentanti de la zeci de companii, iar din partea Guvernului au venit un ministru, cativa secretari de stat si cativa consilieri.

Pietrele de temelie ale unei relatii mai stranse intre mediul de afaceri si Guvern au fost puse. Din nou. Urmeaza sa vedem rezultatele pana la urmatoarea editie a Romanian Automotive Summit.

2
Lasa un comentariu

avatar
2 Comment threads
0 Thread replies
0 Followers
 
Most reacted comment
Hottest comment thread
2 Comment authors
Dragosgolan Recent comment authors
  Subscribe  
noi vechi
Notifica-ma despre
golan
Cititor
golan

Pe bune acum, autorul a incercat sa o dreaga, dar tot suna a premiu de consolare. In general, cele 2 activitati nu sunt mutual exclusive, din contra, ar trebui chiar sa se intample concomitent pentru o industrie mai diversificata si rezistenta la fluctuatii pe piata. Pe de alta parte, ne intereseaza ca o parte semnificativa din productie sa aiba loc aici, in primul rand, pentru ca asta inseamna mai multe locuri de munca in mai multe localitati diferite si rulaj de bani semnificativ mai mare in economia romaneasca. Ce sa faca si producatorii, sunt constienti acum ca problema transporturilor nu… Citeste mai mult »

Dragos
Cititor
Dragos

Ptr CDI ne trebuie Ingineri. Nu mai avem nici de astia. Invatamantul universitar este in cadere libera. Forta de munca este slaba si RO nu este atractiva din acest punct.