Programele Rabla si ajutoarele de stat
Formula „ajutoare de stat” a sunat malefic in urechile presei si ale contribuabililor preocupati de banii lor. Asta se intampla la inceput de 2009. Pe vremuri, si marile puteri ale lumii blamau o astfel de interventie a statului in economie, dar in anul de criza 2009 parca toata lumea a uitat de principiile enuntate alta data, iar salvarea sutelor de mii de locuri de munca din industria auto a devenit un fel de laitmotiv.
In Europa, tonul a fost dat de francezi si germani. Pe 8 ianuarie, presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, si cancelarul Germaniei, Angela Merkel, au anuntat ca cele doua state vor coopera pentru sprijinirea sectoarelor auto nationale, prin sustinerea implementarii de tehnologii noi in domeniu.
„Am cazut de acord azi (joi, 8 ianuarie 2009 – n.r.) sa cooperam strans pentru viitorul (industriei – n.r.) auto”, a precizat Merkel, atunci, subliniind ca dezvoltarea de tehnologii alternative pentru motoare va fi determinanta pentru sectorul auto.
Dar si SUA avea planuri similare, care au starnit reactii de nemultumire din partea cetatenilor. Unii au sustinut vehement ca GM si Chrysler n-ar trebui sa primeasca ajutoare de stat si ca cei doi consturctori ar trebui lasati sa se descurce cum pot, iar daca nu pot, sa moara.
Fiindca americanii erau dispusi sa acorde ajutoare de stat mai mari decat europenii, ceea ce s-a si intamplat pana la urma, i-a determinat pe oficialii UE sa ridice tonul.
Comisarului european pentru Industrie, Guenter Verheugen, spunea pe 20 ianuarie ca UE trebuie sa monitorizeze atent masurile care vor fi introduse in SUA de administratia Obama pentru sustinerea industriei auto, cu scopul de a se asigura ca nu vor crea dezavantaje concurentiale pentru companiile europene.
In sprijinul lui Verheugen a venit si Merkel, in aceeasi zi, spunand ca sprijinul dat de autoritatile din SUA industriei auto locale risca sa afecteze competitia si, in plus, nu este o solutie pe termen lung pentru rezolvarea problemelor constructorilor de automobile.
Diplomatic, doua grupuri auto care n-au cerut ajutoare de stat, BMW si Daimler, au strigat in cor, pe 4 martie, ca ajutoarele de stat acordate de catre guverne producatorilor auto pun in pericol independenta acestora si au subliniat ca ar putea ramane doar unul sau doi constructori independenti in Europa.
Ultimul strigat, mai cerebral, a venit la jumatatea lunii iunie din partea Comisiei Europene (CE). Forul european spunea atunci ca ajutoarele financiare acordate de guvernul SUA constructorilor auto si alte programe de stimulare economica implementate in mai multe state (inclusiv europene – n.r.) ar putea afecta comertul international.
Ce s-a intamplat dupa? Toti cei care au cerut ajutoare de stat le-au primit. In aceste conditii, marile state democratice ale lumii s-ar putea lauda ca nu au intervenit in economie atat de mult cat si-ar fi dorit unele firme…
Programele Rabla au cucerit lumea
Programele Rabla s-au dovedit cele mai eficiente masuri de stimulare a cresterii pietei auto in vreme de criza. Alte masuri, cum ar fi ajutoarele de stat pentru imprumuturi necesare dezvoltarii de noi tehnologii, inca nu si-au facut simtite efectele, dar probabil sunt mai viabile pe termen lung.
Pe 4 martie, Guvernul Slovaciei a anuntat ca va demara propria varianta a programului Rabla si ca va plati soferilor o prima de casare de pana la 1.500 de euro pentru a-i determina sa renunte la masinile mai vechi de zece ani. Bugetul total alocat pentru innoirea parcului auto a fost de 33 de milioane de euro, iar mai tarziu (aprilie) succesul inregistrat de prima de casare auto i-a determinat pe comerciantii locali sa extinda sistemul la achizitia de masini de spalat, incaltaminte sport si chiar si portofole.
Tot in martie a demarat si programul Rabla din Germania, cu o prima de 2.500 de euro, iar Logan a devenit „simbolul ironic al crizei” in aceasta tara, datorita cresterii puternice a vanzarilor.
Un serios semnal de alarma asupra efectelor programelor de tip Rabla l-a tras, pe 6 martie, presedintele de atunci al PSA Peugeot-Citroën, Christian Streiff. El a spus ca prima de casare este un „instrument periculos”, eficient in prezent, dar care va avea in viitor un efect total opus celui scontat. Oricum, vorbele lui Streiff au ajuns sa conteze mult prea putin, fiindca la trei saptamani distanta de aceasta declaratie a fost demis, ca urmare a rezultatelor comerciale si financiare slabe ale grupului.
In aprilie, mirajul Rabla i-a cuprins si pe japonezi, care au luat in calcul acordarea unor prime de 300.000 yeni (3.000 de dolari) la cumpararea unui vehicul hibrid sau alt model de masina cu emisii scazute de noxe.
La doar o luna de la introducerea programului Rabla, pe 8 aprilie, Guvernul german a aprobat majorarea bugetului programului de casare a masinilor vechi de la 1,5 miliarde euro la cinci miliarde de euro, ca urmare a cererii puternice din piata.
Febra Rablei i-a cuprins si pe spanioli, care au anuntat demararea unui astfel de program la jumatatea lunii mai, cu o prima de casare de 2.000 de euro.
Olandezii au mers si mai departe. Pe 1 iulie, Primaria orasului Amsterdam a anuntat ca va acorda locuitorilor o prima suplimentara de pana la 1.000 de euro la casarea unui automobil vechi, pentru cumpararea unuia nou.
Francezii s-au dovedit foarte cerebrali in povestea primelor de casare, iar la mijlocul lunii iulie deja puneau pe tapet ipoteza renuntarii la Rabla, treptat.
Intre timp, pe 31 iulie, bugetul de un miliard de dolari alocat de guvernul SUA pentru acordarea de prime de casare a fost epuizat in doar cinci zile de la lansarea programului. Ulterior, in prima parte a lunii august, autoritatile au suplimentat fondurile cu doua miliarde de euro.
Primele zile din august aveau sa scoata la lumina si partea neagra a programelor guvernamentale de stimulare a parcurilor auto. In presa au aparut informatii potrivit carora 50.000 de masini care trebuiau sa fie casate in Germania au ajuns sa fie vandute in tari din Europa de Est si Africa, prin intermediul unei retele infractionale. Daca a fost o simpla poveste sau crudul adevar inca nu se stie.
Sfarsitul lui august avea sa aduca semnale de incetare a programelor Rabla. SUA a suspendat acordarea primelor de casare, epuizand toti banii alocati in doar o luna, iar Germania a anuntat si ea epuizarea fondurilor.
Primele zile din septembrie au aratat cam ce soarta vor avea programele Rabla, prin vocea Executivului francez. Pe scurt, prima de casare va fi diminuata de la 1.000 de euro la 700 de euro, in prima parte din 2010, iar ulterior la 500 de euro.
Inca este neclar ce masuri vor adopta celelalte state, insa varianta franceza pare sa aiba aplicabilitate in Europa.
