Saga taxei auto, denumita din 2013 timbru de mediu, continua. Nici timbrul de mediu nu este compatibil cu legislatia europeana, iar o hotarare a Curtii Europene de Justitie (CJUE) de joi, 9 iunie, pune sub lupa punctele slabe ale acestei taxe. Cazul lui Vasile Budisan si intrebarile pe care le-a transmis Curtea de Apel Cluj catre CJUE reprezinta primii pasi spre declararea nelegalitatii timbrului de mediu, asa cum este el acum. Din acel punct putem vorbi de abrogarea lui, de modificare sau inlocuire. Iata despre ce este vorba.
Pe scurt, un roman, Vasile Budisan, si-a cumparat o masina din Germania pentru care a platit un timbru de mediu in valoare de 5.300 lei (aproximativ 1.193 euro). Budisan a sesizat Tribunalul Cluj cu o cerere prin care solicita restituirea sumei percepute de ANAF cu titlu de timbru de mediu. Tribunalul Cluj i-a respins actiunea, dar Budisan a mers mai departe.
Astfel, Curtea de Apel Cluj, atenta la detalii, pune problema compatibilitatii timbrului de mediu cu articolul 110 din Tratatul de Functionare al Uniunii Europene (denumit pe scurt articolul 110 TFUE), si pune niste intrebari esentiale CJUE, dupa cum vei putea citi mai jos.
CJUE, la randul sau, intelege ce vor sa spuna Vasile Budisan si Curtea de Apel Cluj si conchide ca timbrul de mediu include “ramasite” din fostele taxe auto aflate in vigoare in perioada 1 ianuarie 2007-15 martie 2013. Simplu spus, CJUE conchide ca, in anumite privinte, timbrul de mediu este incompatibil cu legislatia europeana.
Ce urmeaza din acest punct? Sunt asteptate hotarari si sentinte finale care vor duce, in cele din urma, la disparitia timbrului de mediu asa cu il stim astazi.
Inainte sa intram in detaliile mai tehnice, iata doua exemple foarte clare prin care timbrul de mediu nu isi atinge scopul (acela de a taxa poluarea mediului) si, mai mult, este discriminatoriu si ilegal.
- A. Doua persoane, sa zicem George si Mihai, isi cumpara, fiecare, cate o masina. Nu conteaza ca sunt noi sau vechi, ambele sunt identice: caroserie, motor, emisii, etc… Atat George, cat si Mihai, platesc un timbru de mediu identic. Doar ca George parcurge 5.000 km pe an, iar Mihai parcurge 40.000 km pe an. Masini identice, timbru de mediu identic, poluare diferita, Mihai polueaza cu masina lui de 8 ori mai mult decat George. Aceasta este una dintre problemele timbrului de mediu. Reluam ideea ca singura formula de respectare a principiului “poluatorul plateste” este includerea timbrului de mediu in pretul carburantului.
- B. O masina cumparata de noua din Romania in anul 2006 poate fi folosita de proprietarul ei (sa-l numim Ion) pe viata, zeci de ani, fara ca timbrul de mediu sa fie platit, atata timp cat masina respectiva ramane la proprietarul care a cumparat-o in 2006. Plata timbrului de mediu s-ar face de catre noul proprietar, la transcrierea dreptului de proprietate, lucru care nu se intampla. In schimb, daca un alt cetatean (sa-l numim Andrei) cumpara o masina identica dintr-o alta tara UE in afara de Romania, este obligat sa plateasca timbrul de mediu. Andrei poate circula doar maximum 90 de zile (cu numere rosii) cu masina inainte sa plateasca timbrul de mediu, in timp ce Ion poate folosi masina pe viata fara sa plateasca timbrul de mediu. Aici este o alta problema a timbrului de mediu, dupa cum a constat si CJUE (vei citi mai jos).
Acum sa intram in detaliile tehnice ale problemei. Ce se intreaba Curtea de Apel Cluj, mai jos. Aceste intrebari au fost inainte spre analiza CJUE.
Curtea de Apel Cluj considera ca problema compatibilitatii cu articolul 110 TFUE a timbrului de mediu instituit prin OUG nr. 9/2013 se pune in doua privinte.
In primul rand, aceasta instanta se intreaba daca este conform cu acest articol faptul ca OUG nr. 9/2013 prevede ca vehiculele a caror inmatriculare in Romania a ocazionat plata taxei speciale, a taxei pe poluare sau a taxei pentru emisiile poluante sunt scutite de timbrul de mediu, dat fiind ca valoarea reziduala a uneia dintre taxele anterioare, incorporata in valoarea vehiculelor mentionate, este inferioara cuantumului timbrului de mediu. Astfel, intrucat aceasta scutire are, la vanzarea acestor vehicule, consecinta ca pretul lor devine mai mic decat cel al vehiculelor care provin dintr‑un stat membru, pentru care se datoreaza noua taxa, vanzarea de vehicule rulate nationale ar fi atunci incurajata in detrimentul importului de vehicule similare care provin din alte state membre.
In al doilea rand, instanta mentionata ridica problema compatibilitatii cu articolul 110 TFUE a modalitatilor de percepere a timbrului de mediu. Astfel, proprietarii unui vehicul care se afla pe piata nationala si pentru care nu a fost platita nicio taxa fie pentru ca acest vehicul a fost inmatriculat anterior datei de 1 ianuarie 2007, fie pentru ca proprietarului sau i s‑a restituit cuantumul taxei platite in prealabil ar putea, in temeiul OUG nr. 9/2013, sa utilizeze vehiculul mentionat fara a achita timbrul de mediu pana la vanzarea respectivului vehicul, adica pana la un eveniment viitor si nesigur, in timp ce proprietarul unui vehicul similar importat dintr‑un alt stat membru nu ar putea utiliza acest vehicul decat timp de 90 de zile inainte de a trebui sa il inmatriculeze si, prin urmare, sa plateasca timbrul de mediu mentionat.
Acum vin observatiile si comentariile CJUE, luate cronologic, pe intelesul tuturor. Iata AICI si trimitere directa catre site-ul CJUE.
Articolul 110 TFUE interzice fiecarui stat membru sa aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decat cele care se aplica produselor nationale similare.
In speta si in ceea ce priveste vanzarea numai a vehiculelor rulate, care face obiectul prezentelor intrebari preliminare, din decizia de trimitere reiese ca OUG nr. 9/2013 instituie o taxa, timbrul de mediu, aplicata, pe de o parte, vehiculelor rulate importate la prima inmatriculare in Romania si, pe de alta parte, vehiculelor deja inmatriculate in acest stat membru, la prima transcriere a dreptului de proprietate asupra acestor vehicule in acelasi stat membru.
Pe de alta parte, articolul 4 litera c) din OUG nr. 9/2013 scuteste de timbrul de mediu mentionat transcrierea dreptului de proprietate asupra vehiculelor rulate nationale la a caror inmatriculare in Romania s‑a platit deja taxa speciala, taxa pe poluare sau taxa pentru emisiile poluante, cu exceptia cazurilor in care o instanta a dispus restituirea taxei vizate.
Pentru a se stabili daca un regim fiscal precum cel instituit prin OUG nr. 9/2013 creeaza o discriminare contrara articolului 110 TFUE primul paragraf, trebuie sa se examineze, pe de o parte, efectul acestei taxe asupra concurentei dintre autovehiculele rulate provenite din alte state membre decat Romania si vehiculele nationale supuse taxei mentionate. Este necesar sa se examineze, pe de alta parte, neutralitatea regimului mentionat in privinta concurentei dintre cele dintai vehicule si vehiculele similare nationale care beneficiaza de scutirea descrisa la punctul anterior.
In aceasta privinta, potrivit unei jurisprudente constante, autovehiculele rulate provenite din alte state membre, care sunt „produsele altor state membre” in sensul articolului 110 TFUE, sunt autovehiculele puse in vanzare in alte state membre decat statul membru vizat si care pot, in cazul cumpararii de catre un rezident al acestui din urma stat, sa fie importate si puse in circulatie in acest stat, in timp ce autovehiculele similare nationale, care sunt „produse nationale” in sensul articolului 110 TFUE, sunt autovehiculele rulate de acelasi tip, cu aceleasi caracteristici si aceeasi uzura care sunt puse in vanzare in acest stat membru.
Curtea a statuat deja ca un regim de taxare care prevede ca autovehiculele rulate care au fost supuse unor asemenea taxe incompatibile cu dreptul Uniunii vor fi scutite de o noua taxa, in speta timbrul de mediu, este incompatibil cu articolul 110 TFUE.
Astfel, potrivit unei jurisprudente constante a Curtii, valoarea taxei percepute cu ocazia inmatricularii unui autovehicul se incorporeaza in valoarea acestui autovehicul. Atunci cand un autovehicul inmatriculat cu plata unei taxe intr‑un stat membru este ulterior vandut ca autovehicul rulat in acest stat membru, valoarea sa de piata include valoarea reziduala a acestei taxe. Daca valoarea taxei aplicate la data inmatricularii unui autovehicul rulat importat de acelasi tip, avand aceleasi caracteristici si aceeasi uzura depaseste valoarea reziduala mentionata, se incalca articolul 110 TFUE.
In aceste conditii, o taxa incompatibila cu dreptul Uniunii, trebuie sa fie restituita cu dobanda, iar valoarea sa trebuie, in consecinta, considerata ca nemaifiind incorporata in valoarea de piata a autovehiculelor carora li se aplica aceasta taxa. Intrucat valoarea reziduala a taxei mentionate in valoarea acestor vehicule este egala cu zero, ea este, prin urmare, in mod necesar inferioara noii taxe, in speta timbrul de mediu, aplicata unui autovehicul rulat importat de acelasi tip, avand aceleasi caracteristici si aceeasi uzura.
Desigur, in cauza principala, articolul 4 litera d) din OUG nr. 9/2013 are in vedere situatia in care, pentru un anumit vehicul, taxa de inmatriculare care il greveaza a fost restituita efectiv si prevede ca, in acest caz, transcrierea dreptului de proprietate asupra vehiculului respectiv determina plata timbrului de mediu.
Este necesar sa se considere insa ca valoarea reziduala a unei taxe incompatibile cu dreptul Uniunii inceteaza sa fie incorporata in valoarea de piata a unui vehicul din moment ce proprietarul acestui vehicul dispune, in temeiul acestui drept, de posibilitatea de a obtine restituirea acestei taxe, independent de faptul ca ea a fost sau nu a fost efectiv restituita la data vanzarii vehiculului mentionat.
Astfel, aceasta simpla posibilitate este de natura sa ii incurajeze pe proprietarii vehiculelor rulate romanesti vizate sa propuna pentru aceste vehicule, chiar daca taxa vizata nu a fost inca restituita, un pret de vanzare care sa nu tina seama de taxa respectiva. Or, in cazul in care taxa nu a fost inca restituita, cumparatorii vehiculelor mentionate vor fi, in temeiul articolului 4 litera c) din OUG nr. 9/2013, scutiti de timbrul de mediu. In schimb, vehiculele rulate importate dintr‑un alt stat membru vor fi invariabil supuse timbrului de mediu prevazut de OUG nr. 9/2013 la inscrierea in Romania a dreptului de proprietate asupra acestor vehicule. Astfel, o scutire precum cea rezultata din aceasta dispozitie este de natura sa ofere un avantaj concurential vehiculelor rulate prezente deja pe piata romaneasca si, in consecinta, sa descurajeze importul de vehicule similare din alte state membre.
Pana cand instantele romanesti si CJUE se vor pronunta mai clar si definitiv asupra timbrului de mediu, acesta va fi platit de cetateni in continuare si incasat de stat. Totodata, in randul cetatenilor, al instantelor si al reprezentantilor Guvernului este tot mai limpede ca timbrul de mediu nu poate sa aiba viata lunga din acest moment incolo.