Avem mai multe modalități de transport ca niciodată. Și, totuși, suntem tot mai nemulțumiți de timpul (mare) pe care-l petrecem „pe drum”. Problema noastră: fiecare cu banda lui. Pornim de la mersul pe jos și ajungem la bicicletă, trotinetă, monocliclu, scuter, automobil (diverse forme de taxi și diverse forme de închiriere, plus mașini personale), autobuz, troleibuz, tramvai și metrou – fiecare tip de utilizator revendică spațiu. Discuțiile despre „benzi unice” par că sunt interminabile și întârzie implementarea oricăror soluții. Ce avem, totuși, de făcut?
Ar putea părea „o problemă exlusiv bucureșteană”, dar nu e. E o problemă care se vede în orice oraș mare și crescut fără viziune.
Problema lipsei de viziune este, în fapt, mult mai mare decât orice altă problemă mai mică.
Spre exemplu, gropile din asfalt sau lipsa unei magistrale de metrou cheie sunt o problemă mai mică decât faptul că avem dezvoltări masive – pe verticală și orizontală – ale orașelor oricum mari deja.
Faptul că n-avem transport public bine pus la punct este o problemă mai mică decât lipsa apei calde fiindcă a te spăla e, în esență, o nevoie mai importantă decât aceea de a te transporta. De lucrat mai poți lucra și de acasă, dar de spălat…
Și fiindcă am adus vorba despre transport, iată ce ne doare.
Problema benzilor unice
Benzile unice pentru transportul în comun sunt, în esență, o idee bună. Dacă sunt suficient de multe și suficient de respectate de către ceilalți participanți la trafic, benzile unice pot aduce mai multă predictibilitate transportului public.
În cazurile fericite, autobuzele pot împărți calea de rulare cu tramvaiul sau treleibuzul.
Însă dezvoltarea tramvaiului e o idee care merită abandonată acolo unde, realist vorbind, lipsesc banii pentru așa ceva. Tramvaiul necesită o cale de rulare specială pe care o poate folosi doar el, e scumpă, e greu de realizat și de menținut, iar rutele sunt fixe fiindcă, nu-i așa, n-ai cum să schimbi traseul tramvaiului peste noapte.
Unde există tramvai și funcționează, să fie.
Dar unde nu e (sau nu mai e) avem nevoie de altceva în loc.
În București există exemplul prost al bulevardului Barbu Văcărescu, care „s-a ales” cu o cale de tramvai nefuncțională (a se citi abandonată). Nu face altceva decât să colecteze praf și să-l spulbere în plămânii noștri cu diferite ocazii (vânt, trafic auto).
Soluția? Eliminiarea liniei de tramvai, asfaltat bulevardul și introdus transport public cu troleibuze sau autobuze.
Ideea de a avea linie de tramvai, bandă pentru autobuze / troleibuze și bandă pentru automobile pe aceeași stradă… e un pic prea mult.
Și încă n-am zis nimic despre trotuare și pistele de biciclete – alte tipuri de „benzi unice” și ele.
Problema trotinetelor și a bicicletelor
Oamenii numiți trotinetiști ori bicicliști vor și ei o bandă a lor. Ceea ce e just.
Dar să ceri o bandă pentru biciclete + trotinete, alături de o bandă pentru tramvai, una pentru autobuz și troleibuz, plus una pentru automobile și de alta pentru pietoni… e cam mult.
Vorbim deja de minimum cinci benzi. Pe sens! Zece benzi în total pentru dus-întors.
Așa ceva ar fi posibil doar într-un oraș tip „greenfield”, construit de la zero, după standardele și nevoile din 2021. Nu după standardele vechilor „târguri” care stau la baza orașelor noastre.
Problema trotinetei și a bicicletei este sezonalitatea. O bandă pentru aceste vehicule ar sta nefolosită când plouă sau iarna. Deci multe luni pe an.
În plus, trotineta și bicicleta sunt în realitate utilizate mai mult pentru agrement (plăcere, plimbare), nu ca mijloc de transport esențial. Oricât s-ar strădui unele companii implicate în închierea acestor vehicule să ne convingă de utilitatea lor, realitatea e că bicicleta sau trotineta nu rezolvă problema transportului pentru mulți, ci pentru puțini.
Iar cu discuțiile despre siguranță pe masă… greu de crezut că cineva care merge cu trotineta închiriată va căra după el o cască de protecție 100% din timp doar pentru a folosi acea cască 5-10% din timp. Va fi doar încă ceva de cărat după tine, pe lângă telefon, portofel și, eventual, o geantă.
Problema mersului pe jos
Și pe jos e o aventură. Într-un oraș mic poate e rezonabil, dar în metropole n-ai cum să mergi pe jos din cauza distanțelor mari. Nu mai vorbim că trotuarele sunt o bătaie de joc din toate punctele de vedere, pornind de la mizerie, gropi și ajungând până la ocuparea loc abuzivă de către automobiliști.
Trotuarele, acolo unde sunt, fie sunt exagerat de late (deci mult spațiu rezervat doar pietonilor, dar nefolosit de aceștia), fie sunt exagerat de înguste și prea aproape de traficul auto (deci pericol, poluare, zgomot).
Problema automobilului (electric)
Pentru mașini n-avem suficiente locuri de parcare distribuite uniform unde avem nevoie de ele. Degeaba faci parcări publice cu mii de locuri la marginea orașului, dacă omul are nevoie de parcare în altă parte. Cum ar fi… acasă.
Și pentru că n-avem suficiente locuri de parcare pentru mașini, atunci ele „ne fură” din benzile existente deja (trotuar, banda 1 de circulație, chiar și linia de tramvai).
În unele orașe a încolțit ideea – proastă, dealtfel – de a lăsa mașini electrice să circule pe benzile de autobuz. Ori așa ceva nu e sustenabil în timp fiindcă în vreo 20 de ani majoritatea mașinilor din orașe vor fi electrice, iar benzile vor rămâne aceleași. Vom avea aceleași ambuteiaje, dar cu alte mașini.
Per total pare o situație fără ieșire. Șah mat dat locuitorilor unui oraș mare. Șah mat dat de însăși măreția orașului.
Problema noastră: fiecare cu banda lui
Acest egoism – dorința ca fiecare să aibă o bandă a lui – este ceea ce ne creeză probleme tuturor. Ne agățăm de drepturi individuale spre răul colectiv.
„Mi-am luat trotinetă, vreau banda mea!”
Putem depăși acest impas dacă înțelegem să folosim inteligent spațiul din orașul nostru și investim în adaptarea lui la cerințele moderne.
Spațiu avem pentru toată lumea. Sigur, poate n-avem loc pentru zece benzi, în total. Cinci pentru dus, cinci pentru întors (trotuar, bandă velo, bandă autobuz, bandă auto, tramvai).
Dar poate găsim loc pentru o bandă dedicată transportului public în general, una pentru automobile și una pentru pietoni + velo.
Ideal e să mai renunțăm la mirajul de tip „fiecare cu banda lui” și să utilizăm în beneficiul nostru spațiul nefolosit și abandonat (șine de tramvai părăsite, trotuare prea late).
Pentru toate acestea avem nevoie de timp, bani și viziune.
De unde începem șantierul?
10 comentarii
„Problema trotinetei și a bicicletei este sezonalitatea. O bandă pentru aceste vehicule ar sta nefolosită când plouă sau iarna. Deci multe luni pe an”….
De fiecare data apare cate un motiv in plus pentru respingerea bicicletelor. Care sunt utilizate din ce in ce mai mult acolo unde sunt deja utilizate. Culmea e ca mica bicic;eta- care te duce la serviciu in cam acelasi timp cu o masina dar pentru care nu ai bataia de cap a locului de parcare- e folosita mai ales in nordul Europei acolo unde clima e mult mai dificila. Locuiesc in Varsovia si aici pistele de bicicleta sunt o placere. Separate de obicei de sosea, si de trotuar. Late si marcate vizibil. Cu spatii verzi si flori intretinute pe margine. Si bicicleta infloreste.
In plus au numeroase statii de biciclete de inchiriat imprastiate in tot orasul.
In Varsovia unde ploua constant, e frig iar vara vine si pleaca prin iulie.
Bine, aici se lucreaza cu cap si mai toate blocurile noi au garaje prorprii subterane. Nu o sa vezi masini parcate pe bulevarde sau strazi unde parcarea e interzisa. Ei au si benzi dedicate transportului in comun ceea ce il face foarte atractiv, alaturi de bicicleta sau trotineta. Am observat foarte recent ca frumoasele autobuze galben-rosii aproape toate noi, sunt construite in Polonia. Au multe autobize hibrid si chiar electrice. Vise pentru Bucuresti
In Bucuresti nimic nu merge si nimic nu o sa mearga zeci de ani de acum inainte. Noul primar- dupa catastrofa cealalta -ne-o demosntreaza.
Sezonalitatea va disparea odata cu intelegerea ca bicicletele ar salva pur si sipmplu acest nenorocit de trafic. Si cu ce e mai presus oricum o masina in baltile sau zapada din Bucuresti atunci cand ploua sau ninge? De cate ori soferii nu ar lasa pur si simplu masina unde e si ar lua-o pe jos?
Numai ca bucuresteanul e comod. La el bate vantul, arsita, ploaia zapada , praful ma rog toate relele si cel mai bun loc e masina pe care o duce pana la intrarea in bloc. Sau pe trecerea de pietoni, ca altundeva nu mai era loc.
Pe de alta parte sa te urci intr-un tramvai la noi e egal cu a renunta la toata civiliatia secolului XX si a intra intr-un spatiu mizer plin de vanzatori ambulanti ca intr-un targ de demult. Deci, inapoi la masina!
Pietoni + velo?!
Dar de ce sa nu reabilitam linia de pe Barbu Vacarescu (pentru ca deja exista), costurile pentru dezafectarea ei nefiind cu mult mai mici decat modernizarea si apoi cumpararea, in sfarsit, si introducerea de tramvaie moderne, low floor cu capacitate mare? Asta in loc de autobuzele care ar ocupa prima banda. Un tramvai are o durata de exploatare de 3,4 ori mai lunga decat cea a unui autobuz. Nu prea iubiti tramvaiele: „Tramvaiul necesită o cale de rulare specială pe care o poate folosi doar el, e scumpă, e greu de realizat și de menținut, iar rutele sunt fixe”.
Costurile cu dezafectarea sunt mult mai mici decât cele cu reabilitarea.
Și astfel câștigi banda respectivă pe care poți pune troleu articulat, spre exemplu. Sau autobuze.
Durata de exploatare a unui tramvai poate să fie și de peste 30 de ani, după cum o demonstrează flota de vagoane V3A a STB. Și chiar și cele modernizate cel mai recent n-au aer condiționat. În 2021.
Dar este acesta un exemplu bun? E în regulă să folosești același tramvai 30 de ani?
Și ce e de iubit la tramvaiul românesc? Comerțul ambulant din el? Zăpușeala? Jegul? Întârzierile? Deraierea? Țopăitul pe șine?
Dacă n-ai bani de tramvai, mai bine renunți la el.
Iar București n-are bani de tramvai, asta e clar (infrastructură + vagoane).
Mersul pe jos este cel mai sanatos si este imperios necesar sadirea de copaci!
Din fericire sădirea de copaci (și reabilitarea + extinderea spațiilor verzi, în general) a început să intre pe agenda primarilor și treaba asta începe să se vadă. Mai e mult până vom ajunge la mult verde, dar măcar lupta aceasta a început.
Salut, nu e atat de complicat. In primul rand vrei sa protejezi participantii cei mai vunerabili, adica pe cei care merg pe jos si pe biciclete si trotinete. Sezonalitatea este deja de domeniul trecutului si in Bucuresti, e suficient sa ne uitam la curieri – pe care nu cred ca ii vrei in masini individuale. Restul vor veni odata cu infrastructura, pentru ca se vor simti in siguranta si le va fi comod. De exemplu, casca nu mai este o necesitate daca exista infrastructura separata de trafic. Deci trotuar de ~2m. Si piste de ~2m pe fiecare sens pe bulevardele late, in rest limite de viteza care sa permita circulatia la comun.
Apoi, pe o artera vrei sa asiguri capacitate mare de transport (calatori / ora / sens). Din perspectiva asta, de departe cel mai eficient este tramvaiul separat cat mai mult de trafic. Unul conceput in 2021, desigur, nu in 1970. Daca sistemul este gandit corect, suprapunerea intre tramvaie si autobuze este minima. Benzile dedicate pentru autobuze ar avea sens doar acolo unde nu este posibil tramvai. Bucurestiul a avut si are bani de tramvaie, din fonduri proprii si externe. Doar nu a considerat pana acum ca este prioritar subiectul.
Daca ai cele de mai sus, densitatea mare pe orizontala si verticala devine un avantaj, nu un risc. Abia apoi are sens sa te gandesti la masini individuale – electrice sau nu – si in ultimul rand la parcari. Si asta pentru binele tuturor, inclusiv al celor care aleg sa foloseasca masini personale din diverse motive (nu din obligatie).
Gândirea ta este frumoasă și probabil ai fi un primar foarte bun.
Problema banilor rămâne, însă. Din bugetul total al capitalei pe 2021, circa 17% merge exclusiv pe subvenționarea transportului public (STB), iar 13% pe subvenționarea agentului termic. Deci 30% din buget e consumat doar cu două sectoare subvenționate masiv. Iar banii ăștia nu includ investiții de niciun fel!
Da, fiecare vehicul ar trebui sa fie pe banda lui.
Dar aici vine cheia.
Spațiul oferit trebuie sa fie proporțional cu vulnerabilitatea.
Puțin îmi pasa dacă ai masina electrica sau tractor diesel (eu am ambele). Nu ai dreptul sa circuli mai ușor decât bicicliștii sau trotinetisti. O masina trebuie limitata la lățimea ei plus 30% iar viteza maxima la 30kmh.
Bicicletele trebuie sa fie separate la înălțimea medie a cicliștilor (și asta ar trebui sa fie și distanta minima de depășire). În jur de 1.8m.
Am mers cu Leaf ul meu toată săptămâna asta la birou.
Viteza medie 8kmh și abia am găsit un loc de parcare(chiar dacă e gratuit pentru electrice).
Leafspy îmi arata ca foloseam maxim 20cp. Noroc cu frâna regenerativa.
Eu și alți sute de mii de șoferi.
As fi vrut sa iau bicicleta dar trebuia sa duc pe cineva.
Daca lumea nu înțelege nebunia de a deplasa 1000kg de masina și cu un motor de 100cp pentru un șofer de sub 100kg, nu vom ajunge bine.
Am mers cu bicicleta aproape non stop înainte de pandemie (pana la – 5 grade nu prea ai treaba).
Ma șimteam mai bine când ajungeam la birou. De multe ori cu media de peste 15kmh.
Acum lucrez mut de acasă dar tot îmi lipsește.
Nu îmi lipsesc cetățenii care treceau la 1mm de mine. Nici cei care îmi spuneau sa merg pe trotuar.
Părerea mea e ca străzile ar trebui destinate oamenilor (biciclisti și pietoni) și transportului în comun. Dacă mai rămâne loc mai punem o banda pentru cei care nu vor sa se umileasca sa meargă pe jos, cu bicicleta sau cu transportul în comun(exista și oameni cu deficiente locomotorii care pot folosi banda de transport în comun dar asta e max)
De cele mai multe ori e pe dos și tocmai de asta nu avem nicio ieșire.
E imposibil sa eficientizezi dacă acorzi spațiul maxim mașinilor mici. Fiecare autobuz înlocuiește 50 mașini. Fiecare tramvai 100. În spațiul ocupat de 1 masina pot merge 5 biciclisti/trotinetisti. Nu mai zic ca nu am văzut nici măcar în Amsterdam blocaje în trafic cu bicicleta.
Deci poate ca soluția este taxarea mașinilor în orașele mari. Chiar și a mașinilor electrice(pentru ca e clar ca vor fi 100%in curand)
1. In America este plin de benzi rezervate pentru autobuze. Si, credeti-ma, jar mananci daca mergi pe acolo. Te vede vreo camera (si sunt multe) sau vreun politist (si sunt multi) sau te reclama vreun cetatean/sofer (si au dreptul sa o faca !), si ramai si mai sarac, si mai pieton.
2, In Bucuresti este un cerc vicios – RATB-ul este lent… pentru ca exista automobile. Si exista automobile pentru ca…. RATB-ul este lent.
3. Acum cativa ani s-a intamplat sa ninga mai mult in Bucuresti. Timp de vreo doua-trei zile toata lumea a venit cu RATB-ul la job – nu de alta, dar nu vroiau sa isi piarda locul de parcare. Ei bine, toata lumea a ajuns la timp, si nu a fost nici o problema. Deci se poate. De indata ce s-a topit zapada, toata lumea a reinceput sa vina cu masina, sa intarzie, sa fie nervosi, si sa blesteme traficul.
4. Unele tramvaie ar trebui desfiintate. Pe Bdul Expozitiei, de exemplu, tramvaiele merg mereu aproape goale. Si pe Mihalache la fel. Si in multe alte locuri. Tramvaiul 41 si inca vreo 3 da, merg bine, chiar peste capacitate. Dar restul…. Nu e stupid sa tarai dupa tine zeci de tone de fier, si sa faci o galagie infernala, ca sa transporti 4-5 calatori (care in general nici nu platesc bilet, de altfel !) ?