Programul Ford Driving Skills For Life (DSFL), care constă în cursuri practice și teoretice de condus defensiv, încep deja să-și arate efectele pozitive în mentalitatea conducătorilor auto din România, spune pilotul și intructorul Bogdan Marișca. Dar bătălia cu siguranța rutieră este departe de a fi câștigată. Ca participantă la DSFL am conștientizat că în doar câțiva ani și câteva mii de kilometri am căpătat prea multă încredere în mine și prea devreme. Astfel de cursuri sunt un fel de readucere cu picioarele pe pământ pentru toți cei care au o impresie (prea) bună despre ei ca șoferi.
- Următoarea sesiune Ford DSFL are loc la Timișoara, în zilele de 29-30 Iunie 2019. În acest an, până acum, prgramul s-a derulat în Pitești și București, având 730 de participanți.
Am luat din prima contact cu modulul Ford DSFL prin care este simulat derapajul, în sesiunea ținută la București. Derapajul este tipul de situație în care nu vrei să ajungi, ca șofer. Am și pățit-o pe drum public o dată. Norocul meu a fost că eram singură pe drum. Derapajul nu e ceva ce poți exersa pe un drum public. Iar când intervine îți dai seama cât de nepregătit ești să-i faci față. Fiindcă nu e ceva ce poate fi exersat decât în medii controlate, precum cursurile Ford DSFL și la școlile de condus defensiv, mulți dintre noi habar nu avem cât de periculos este, de fapt, derapajul. Pot trece ani de zile de condus fără să ajungi la derapaj, dar când se întâmplă… de cele ma multe ori viața ta atârnă doar de noroc. Am conștientizat mai bine toate acestea stând de vorbă cu pilotul Bogdan Marișca, de la Napoca Rally Academy, care este și instructor-coordonator al programului DSFL.
Pilotul și instructorul Bogdan Marișca, coordonator al programului Ford DSFL, explică:
„La DSFL poți să vezi și alte lucruri. Poziția la volan – felul în care oamenii stau într-o mașină. Dacă tu stai greșit la volan este foarte greu să controlezi o mașină scăpată de sub control.
După care vezi cum conduc mașina. Câți dintre ei calcă ambreiajul absolut degeaba, câți dintre ei știu să facă o frânare de urgență sau câți dintre ei nu știu să facă o frânare de urgență.
Dacă întrebi, într-o proporție covârșitoare îți vor spune că știu să facă o frânare de urgență. Dar aici, din experiența noastră, mai mult de 90% dintre cursanții noștri nu știu să facă o frânare de urgență.
Frânarea de urgență înseamnă cât de repede poți să oprești o mașină, iar aici avem lacune foarte mari.
Când vorbim de derapaj lucrurile stau și mai rău, și pe bună dreptate. Nu ai cum să dobândești experiență în astfel de scenarii. Câți dintre noi derapează zilnic, săptămânal, anual?
Așa, neavând experiență într-un domeniu, n-ai cum să știi că ești bine pregătit. Iar derapajul face parte din momentele în care doar norocul te poate scăpa cu bine.
După ce exersează derapajul controlat aici, la noi, la viteză mică, își dau seama cam care sunt riscurile reale pe care le presupune un derapaj pe drumul public. Așa că recomandarea noastră este să evite situația de a ajunge să controleze un derapaj. Indiferent de tipul de drum și de condițiile meteo, recomandarea noastră este ca șoferii să-și adapteze viteza astfel încât să nu ajungă acolo.
Încercați să mergeți mai prudent, mai anticipativ, astfel încât să nu fiți puși în situația de a gestiona acest derapaj.”
Telefonul mobil este un mare factor de distragere a atenției. Orice șofer poate constata acest lucru, fie la propria persoană, fie în baza interacțiunilor cu alți șoferi care în mod vădit se comportă ciudat pe carosabil: nu-și țin banda, au un ritm de rulare diferit de cel al celorlanți șoferi, sunt surprinși de situații normale din trafic, cum ar fi culoarea roșie a semaforului sau de un pieton pe trecere.
Bogdan Marișca explică:
„Telefonul mobil la volan, practic neatenția pe care acesta o produce, crește vertiginos la cauzalitatea accidentelor din Europa.
Este cea mai mare distragere a atenției dintre toți factorii perturbatori, pentru că 3-5 secunde stai cu ochii doar în ecranul telefonului. Fie că te uiți după cineva în agendă, fie că citești un mesaj pe WhatsApp sau cauți ceva în vreo aplicație… sunt multe secunde la rând în care șoferii nu sunt atenți.
La 50 km/h, 5 secunde înseamnă vreo 70 de metri parcurși. Apoi vine timpul de reacție uman, apoi capacitatea mașinii de a opri. Deci ajungi cam la 100 de metri pierduți când te uiți o singură dată în telefon.
E ca și cum ai merge legat la ochi și se poate întâmpla orice: iese pe carosabil un copil nesupravegheat, îți taie cineva calea, se face roșu la semafor…”.
Deși datele sunt sumbre și România este în continuare lider la morți pe șosele în Europa, există și semne de însănătoșire. Față de acum 5-6 ani, acum aproape orice conducător auto a auzit măcar de condus defensiv, mii de șoferi au beneficiat de formare în acest sens și duc mesajul siguranței rutiere mai departe. E o politică a pașilor mici care va avea efecte cândva.
Depinde doar de fiecare dintre noi cât de repede și cât de bine. Depinde doar de noi dacă acceptăm că nu suntem șoferi perfecți și dacă alegem să mergem la cursuri care să ne facă mai buni, mai conștienți și mai toleranți. Este important să înțelegem că o mașină modernă ne ajută, dar tehnologiile nu înlocuiesc simțurile și reacțiile.
„În momentul în care începem să înțelegem că suntem vulnerabili în trafic dacă nu suntem foarte atenți, foarte devensivi și foarte anticipativi… în momentul acela ești OK să zici că ești un șofer mai bun. E important să înțelegem că mașina poate fi un prieten foarte bun până la un punct, iar dincolo de anumite limite devine inamicul tău: aceeași mașină, până în momentul X este foarte devotată ție, după care, dacă o zgândări și greșești și nu o tratezi cu respect, devine o bestie pe care tu trebuie s-o îmblânzești și de cele mai multe ori nu e o soluție”, spune Bogdan Marișca.
„Este a șasea ediție Ford DSFL și deja se simte efectul campaniilor trecute pentru că oamenii vin țintit, știu despre ce e vorba. Probabil că miile de conducători auto pe care i-am format în edițiile trecute duc mai departe mesajul acestor campanii și vorbesc despre asta, mai departe, cu prietenii lor. Așa că oamenii știu deja la ce vin”, adaugă pilotul.
Înțelepciunea în trafic se menține greu și se poate pierde repede. Cu cât mai aglomerat și mai stresant este drumul, cu atât calmul pare să fie înlocuit de haos. Importantă este, însă, atitudinea proactivă și capacitatea de a reține lecțiile învățate cândva: din greșeli sau la cursurile de condus defensiv.
„Sper că oamenii pleacă cu o atitudine diferită de aici, pe care să o aplice în trafic. Deprinderi mai puțin, că e greu să dobândești deprinderi în câteva minute, dar atitudinea este cea care contează cel mai mult. E important să ajungem cu toții la punctul B, la finalul călătoriei, și dacă se poate… într-un interval de timp rezonabil. Am avut un coleg de curse care a făcut vreo doi ani din punctul A în punctul B, trecând și printr-o comă. Nu doresc așa ceva nimănui. Doresc ca punctul B să fie când ți l-ai propus sau 10 minute mai târziu și în condiții de maximă siguranță. Și asta se poate face dacă suntem implicați cu toții. Nu putem fi jumătate curați, iar restul să genereze situații periculoase în trafic”, conchide Bogdan Marișca.
Realizarea acestui material a fost posibilă cu sprijinul Ford România, pentru promovarea programului de condus defensiv Ford Driving Skills For Life, fără ca sponsorul să impună conținutul (mesajul).
4 comentarii
Întrebare/nelămurire: din câte văd, lecțiile de derapaj sunt cu roțile din spate modificate, ceea ce mă duce cu gândul la faptul că e simulat un supra-viraj. Din câte am văzut și simțit pe propria piele, majoritatea derapajelor la mașinile cu tracțiune față sunt sub-viraje. E.g. Intri în sens giratoriu, gheață sub roți, tragi de volan… mașina își continuă deplasarea în față. Ce e de făcut în cazul sub-virajului? Să nu-mi spuneți tragi frâna de mână! Asta înseamnă să înlocuiești o problemă cu alta, mai multe manevre de făcut, timp mai puțin.
Salut, statistic vorbind, cele mai fecvente derapaje periculoase (adică cele care-ți pun în pericol integritatea corporală sau chiar viața) sunt cele în care spatele mașinii pierde aderența (chiar dacă vorbim de mașini cu roți motrice față). Acesta este motivul pentru care la cursurile de condus defensiv este tratată mai mult supravirarea decât subvirarea. De asemenea, subvirarea poate fi intuită și corectată mai ușor; este mai puțin periculoasă.
Marea majoritate a masinilor de serie sunt concepute astfel incat la limita in curbe, masina sa aiba un caracter subvirator. Acesta se corecteaza lasand usor de acceleratie, in acest fel masina revine ” pe trasa”. Se pot incarca si mai mult rotile fata prin lasare brusca a acceleratiei / frana de motor sau/si franare insa atunci poti sa te astepti ca unele masini sa plece de spate deoarece nu mai exista multa apasare pe rotile spate. Acest transfer al greutatii este folosit de piloti pentru a inscrie mai stans o masina cu tractiune (fata) intr-un viraj si poarta denumirea de „lift off oversteer”. Pe gheata in sensul giratoriu e foarte posibil sa nu functioneze lasarea lina a acceleratiei. Pe gheata/zapada proaspata toate miscarile care le faci din volan/ acceleratie /frana trebuie sa fie cat mai fine.
…si, cu voia dumneavoastra, mai e ceva de spus: daca pleaca spatele in derapaj, vei contracara prin corectarea volanului in aceeasi directie in care pleaca masina, adica daca iei stanga si pleaca fundul catre exterior, vei lua dreapta, cu putina accelerare, ceea ce va face ca drumul puntii spate sa se poata controla. Va aparea derapajul usor si masina se va stabiliza. Asta daca nu cumva gresesti pedalele…