Strategia Nationala pentru Siguranta Rutiera 2011-2020 e un document stufos, care, dincolo de obiectivul maret de a reduce numarul victimelor din accidente rutiere, genereaza polemici, confuzii si nemultumiri. Cele mai noi statistici care au stat la baza elaborarii documentului cu nume pompos sunt vechi de trei ani (din 2009), iar altele dateaza chiar de 15 ani (1997). Chiar si asa, datele vechi sunt totusi un indicator al starii de fapt de pe strazile Romaniei, iar in cele 60 de pagini coexista obiective marete, precum si unele hilare. Despicam firul in patru sa vedem cum ramane pana la urma cu sofatul fara permis, dar si cu prevederile cuprinse deja in legile tarii pe care autoritatile aceleiasi tari le incalca in mod repetat.
Cea mai amuzanta prevedere este cea potrivit careia se are in vedere chiar „existenta de constructii, accese rutiere, panouri publicitare sau alte activitati private in zona drumului public, neautorizate sau care nu respecta prevederile legale si care afecteaza siguranta rutiera„.
Desigur, documentul cuprinde prevederi aflate deja in legislatia tarii, dar care sunt adesea incalcate. Iata doar cateva exemple:
- existenta si mentinerea in conformitate cu standardele si normele in vigoare a marcajelor, indicatoarelor rutiere si a amenajarilor de infrastructura rutiera
- semnalizarea lucrarilor precum si a obstacolelor aflate pe partea carosabila
- refacerea dupa interventie a suprafetei carosabile in cazul lucrarilor la retelele edilitare (apa, gaz, electricitate)
- introducerea benzilor dedicate transportului public urban, eventual prevazute cu semafor prioritar
- implementarea panourilor cu mesaje variabile pentru informarea participantilor la trafic
Cifre vechi
Potrivit Strategiei, in momentul actual estimarea pierderilor economice si sociale provocate de accidentele rutiere ne indica o valoare de 1,5% din PIB. Cifrele sunt insa foarte vechi. La rubrica „calcule detaliate privind fundamentarea modificarilor cheltuielilor bugetare” scrie ca „in Raportul nr. 16153-RO din 8 mai 1997 referitor la al Doilea Proiect de Reabilitare a Drumurilor, expertii Bancii Mondiale au estimat pretul platit in cazul pierderii unei vieti omenesti victima a unui accident rutier la 130.000 dolari SUA, pretul platit in cazul unei raniri grave la 13.000 dolari SUA, iar pretul platit in cazul unei raniri usoare la 1.000 dolari SUA”.
Totodata, in document scrie negru pe alb ca „Romania nu a avut o strategie pe termen lung privind siguranta rutiera, dar a preluat obiectivul european de reducere a numarului de decese odata cu aderarea la UE in 2007”.
In perioada 2001-2008, in Romania s-a inregistrat insa o crestere cu 25% a numarului persoanelor decedate, ceea ce plaseaza tara noastra pe penultimul loc in clasamentul european. In tabelul alaturat (click pentru marire) sunt prezentate cateva statistici interesante.
„Din analiza acestor date se observa, in primul rand, gradul scazut de utilizare a centurilor de siguranta in cazul autovehiculelor. De asemenea, se observa cresterea gradului de utilizare a castilor de protectie de catre pasagerii autovehiculelor moto de la 56% la 71%”, se arata in document.
In ceea ce priveste viteza medie de rulare pe reteaua de drumuri nationale/europene pentru autovehicule sub 3,5 tone, se constata ca, desi viteza maxima legala este de 90/100 km/h pe aceste drumuri, viteza medie inregistrata este mult inferioara, si anume de numai 65 km/h la nivelul anului 2009, necorespunzand necesitatilor sistemului de transport actual. Aceasta situatie se inregistreaza datorita faptului ca, actualmente, capacitatea proiectata a drumurilor a fost depasita de valorile de trafic, scrie in Strategie.
Analizand distributia accidentelo grave de circulatie in functie de varsta persoanei vinovate de producerea accidentului, s-a constatat ca, in cazul unei treimi dintre accidentele grave, ca si victimele acestora, responsabili au fost conducatorii auto tineri (categoria 18-25 ani). Ponderea celor vinovati de producerea unor accidente rutiere grave este tot mai redusa, pe masura ce varsta acestora creste. Astfel, daca 21% dintre accidentele grave au fost comise de catre soferi cu varste cuprinse intre 31 si 40 de ani, soferii peste 60 de ani au fost vinovati de producerea a numai 15% dintre accidentele grave de circulatie.
Dupa cauza, in afara localitatilor, pe primele locuri se situeaza viteza neadaptata la conditiile de drum, conducerea imprudenta si depasirea neregulamentara. In mediul urban principalele cauze sunt cu totul altele, respectiv traversarea neregulamentara si neacordarea prioritatii, atat pietonilor, cat si vehiculelor.
Mediul rural reprezinta, din punct de vedere al cauzalitatii, o combinatie intre celelalte doua categorii, reunind atat cauzele specifice accidentelor produse in mediul urban, cat si ale celor produse in afara localitatii.
Aceasta situatie este determinata, in primul rand, de faptul ca, in Romania, foarte multe localitati rurale sunt traversate de drumuri nationale sau chiar europene, cu trafic intens.
Avem si studii
Concluzia „Studiului privind atitutidinile in trafic ale conducatorilor auto” al Institului de Cercetare si Prevenire a Criminalitatii, desfasurat in 2010, consta in faptul ca unii soferi au o perceptie eronata asupra comportamentelor de risc in trafic, caracterizata prin:
- supraestimarea rolului experientei de conducator auto, indiferent de dificultatea conditiilor de trafic
- subestimarea efectelor alcoolului asupra neurofiziologiei umane, indiferent de cantitatea ingerata
- necunoasterea sau convingeri eronate referitoare la dinamica autovehiculului la viteze mari
- supra-aprecierea capacitatii de anticipare a modificarii rapide a circumstantelor din trafic, astfel incat isi permit sa se lanseze in manevre riscante sau sa nu se asigure suficient
- desi cea mai mare parte a respondentilor sunt de acord ca se confrunta cu o stare precara a drumurilor si cu comportamente frecvente riscante ale altor soferi, o parte dintre ei solicita ridicarea limitelor de viteza sau chiar eliminarea limitelor pe autostrazi
- incapacitatea de a corela conditiile dificile de trafic cu potentialul de risc al unor manevre, atitudini sau comportamente in aceste conditii reprezinta unul dintre principalii factori de risc pentru conducatorii auto, dificil insa de constientizat de catre acestia
- o mare parte a conducatorilor auto nu recunosc intotdeauna relatia intre regulile de circulatie si securitatea traficului rutier, fiind dispusi sa incalce regulile daca apreciaza ca acest lucru nu le pericliteaza siguranta in acel moment
In cadrul aceluaiasi sondaj, Politia Rutiera este privita ca factor de reglare a comportamentului in trafic, mai ales prin prezenta in strada a agentilor de politie insarcinati cu fluidizarea circulatiei si a echipajelor mobile. Astfel:
- peste 50% dintre cei care declara ca se simt in siguranta in trafic pun acest sentiment pe seama prezentei politistilor in traficul rutier
- mai mult de jumatate dintre conducatorii auto apreciaza ca este foarte probabil sa li se verifice viteza cu radarul in deplasarile cotiene, in timp ce o treime a apreciat ca este posibil doar uneori sa li se verifice viteza
- 40% dintre conducatorii auto au fost verificati cu etilo-testul cel putin o data in ultimii trei ani
- un sfert dintre conducatorii auto au fost amendati pentru depasirea limitei de viteza cel putin o data in ultimii trei ani
In strategia pentru siguranta rutiera mai scrie ca „este necesara achizitia de noi elicoptere, autospeciale de descarcerare, echipament medical, echipament de telecomunicatii pentru asigurarea unei legaturi permanente intre echipele de prim ajutor sau ambulante si unitatile de primiri urgente ale spitalelor, echipament de telecomunicatii (terminale radio, receptoare si controlere GPS) si asigurarea de canale radio pentru cooperarea serviciilor de interventie, reabilitarea tehnica a actualelor echipaje integrate, crearea unor noi baze aeriene de salvare prin colaborare intre spitale si Inspectoratul General de Aviatie al MAI, precum si formarea in domeniul acordarii primului ajutor, defibrilarii semiautomate, acordarii asistentei de urgenta in echipa si descarcerarii, dupa modelul SMURD”.
Documentul mai mentioneaza ca se va crea cadrul legal pentru initierea si finantarea unor programe complexe de reabilitare pentru soferii cu abateri repetate, cu permis suspendat sau anulat. Aceste programe vor fi voluntare sau obligatorii si se vor baza pe faptul ca incalcarile repetate ale legislatiei rutiere sunt cauzate atat de necunoasterea regulilor, cat si de atitudinile conducatorilor auto. Acestea pot fi corectate mai ales prin consiliere psihologica si programe de conducere preventiva si de schimbare a comportamentelor celor care incalca prevederile legale (pot fi avute in vedere programele nationale britanice de imbunatatire a comportamentului conducatorului auto).
Un element important il reprezinta cresterea calitatii pregatirii teoretice (prin introducerea suplimentara a unor module) si a instruirii practice oferite de scolile de conducatori auto (cresterea numarului de ore de conducere in traseu si poligon), potrivit documentului.
Pentru formarea abilitatilor de conducere a vehiculelor, care sa aiba loc ulterior obtinerii permisului de conducere, este posibila crearea conditiilor pentru aparitia de centre moderne de formare si testare pentru conducere sigura care sa cuprinsa poligoane unde sa poata fi desfasurate probe de control al derapajului, acvaplanarii, de franare in curba si simularea impactului, rasturnarii, a reactiei si simularea traficului.
Condus fara permis?
Din momentul in care a aparut in dezbatere aceasta strategie, s-a exploatat ideea ca in Romania se va putea conduce fara permis. Cu toate ca despre acest lucru e vorba, conditiile pentru a putea conduce fara permis par totusi dure si prevad oricum o examinare. Iata ce ar urma sa spuna legea, textual: „evaluarea posibilitatii introducerii dreptului de a conduce anumite vehicule, in anumite conditii, pe drumurile publice, anterior obtinerii pentru prima data a permisului de conducere. Acest drept urmeaza a fi dobandit in urma efectuarii instruirii si a unei testari efectuate de autoritatile competente, si va permite conducerea pe drumurile publice a anumitor vehicule, cel putin in urmatoarele conditii cumulative”.
Este vorba despre: a. conducerea va avea loc in prezenta unui insotitor cu experienta, detinator, detinator al permisului de conducere corespunzator categoriei de vehicul condus si care va raspunde juridic solidar cu conducatorul pentru corectitudinea cu care este condus autovehiculul; b. conducerea se va efectua numai pe anumite drumuri publice si in anumite intervale orare.
Mai departe, in strategie se vorbeste despre crearea cadrului legislativ necesar in vederea introducerii permisului provizoriu de conducere, printr-un program de obtinere graduala a permisului de conducere, dupa modelul Statelor Membre ale UE.
Ideea ca oamenii vor putea conduce de la 17 ani sau alte precizari referitoare la diverse varste lipsesc din document, insa ele au aparut in zona publica probabil in lipsa unei citiri atente a textului Strategiei.
Alte masuri referitoare la permisul de conducere sunt:
- introducerea permisului de conducere pentru mopede
- reducerea duratei de valabilitate a permisului incepand cu o anumita varsta
- obligativitatea prezentarii avizului medical eliberat de medicul de familie la preschimbarea/prelungirea valabilitatii permisului auto
- obligativitatea absolvirii invatamantului minim obligatoriu pentru obtinerea permisului de conducere
- evaluari mai ample pentru a obtine permisul
Ce facem cu agresivitatea?
Potrivit documentului, pentru stoparea agresivitatii ar fi necesare:
- interzicerea dispozitivelor de detectare a aparatelor radar
- prevederi legislative pentru dispozitive alcolok
- permis pentru mopede
- cresterea graduala a duratei suspendarii permisului si a amenzii in functie de viteza
- interzicerea ATV-urilor pe drumurile publice
- oferirea posibilitatii soferilor de a opta pentru reducerea perioadei de suspendare a exercitarii dreptului de a conduce autovehicule prin participarea la centre autorizate, la programe de reabilitare comportamentala/consiliere psihologica, la cursuri de conducere defensiva/preventiva sau la efectuarea in spitale a unui stagiu de asistarea a victimelor accidentelor rutiere, dupa caz.
Obiective marete
Seria de masuri incluse in Strategie, pentru a creste siguranta rutiera, suna redundant in mintea multora dintre noi:
- intensificarea constructiei de autostrazi
- continuarea reabilitarii drumurilor europene si nationale, imbunatatirea semnalizarii orizontale si verticale
- descurajarea furtului elementelor de semnalizare rutiera prin introducerea de elemente construite cu noile tehnologii din materiale nevalorificabile
- separarea traficului lent de cel de tranzit prin construirea de drumuri dedicate vehiculelor lente, cum ar fi: utilaj agricol, carute, biciclete
- eliminarea potentialelor pericole de pe marginea suprafetei carosabile, perdele de copaci, rigole adanci, capete de podete
- generalizarea introducerii sectoarelor de drum de 2+1 benzi de circulatie, una din benzi fiind banda pendulanta cu separator de sens
Idei europene
Comitetul European pentru Mediu si Sanatate, initiativa a Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) in zona europeana, are pe lista de prioritati cresterea sigurantei rutiere in mediul urban prin promovarea transportului public si a mobilitatii cu propulsie umana, mersul pe jos sau mersul cu bicicleta (…). Desigur, Strategia elaborata de romani tine cont de acest lucru si vrea sa incurajeze mersul pe jos, pe bicicleta si utilizarea mijloacelor de transport in comun prin:
- cresterea progresiva a taxelor pentru detinerea mai multor autovehicule necomerciale
- introducerea de taxe pe congestie
- promovarea sistemelelor de car-sharing si reducerea taxelor pentru automobilele care fac parte din aceste programe
- crearea benzilor dedicate vehiculelor ocupate la capacitate – autovehicule in care circula mai mult de de trei persoane
In Strategie se mentioneaza si de crearea benzilor pentru biciclete si pietoni, pentru ca ei sa circule in siguranta.
Pentru ca in Romania gradul de colectare a sumelor provenite din amenzi rutiere este foarte scazut (40%) se are in vedere eliminarea prescrierii proceselor verbale. La nivelul UE gradul de colectare este de 90% si chiar de 98% in Olanda.
Vesti proaste pentru samsari
Documentul prevede „introducerea inspectiei tehnice de siguranta pentru repunerea in circulatie a vehiculelor implicate in accidente rutiere”, dar si „radierea definitiva din circulatie a vehiculelor implicate in accidente rutiere care au fost despagubite de firmele de asigurari ca dauna totala si autovehiculelor care au fost depuse pentru casare in vederea inscrierii in Programul Rabla”.
Poti descarca Strategia de AICI.
0-100.ro si HotNews.ro te invita sa-ti spui parerea, dat fiind faptul ca documentul se afla in dezbatere publica. Ideile bine argumentate ale cititorilor vor fi promovate intr-un articol distinct, publicat ulterior.
