Numarul de masini depistate ca fiind furate a tot crescut in ultimii trei ani, la fel fiind si cazul masinilor ale caror documente sunt falsificate, a spus un reprezentant al Registrului Auto Roman (RAR), prezent la un eveniment de presa organizat cu Autovit.ro. Ce masini sunt furate cel mai des, in ce tari se comit infractiunile si cum se comit ele puteti afla din articol. RAR poate in majoritatea cazurilor sa identifice un vehicul ce figureaza ca furat in bazele de date, insa in articol puteti citi si despre veriga slaba care ii poate pune pe oamenii de buna-credinta in fata unor situatii groaznice.
Cand noul proprietar al unei masini second-hand merge la RAR pentru a obtine certificatul de autenticitate, poate avea surpriza ca elementele de identificare ale masinii sau actele sa fie neconforme sau, in cel mai rau caz, sa se dovedeasca faptul ca figureaza ca fiind furata.
Datele Registrului Auto Roman arata ca in ultimii trei ani a scazut numarul de vehicule cu elemente de identificare neconforme, pentru ca sunt tot mai bine puse la punct metodele de depistare a acestor elemente. In schimb, a crescut numarul de masini cu documente neconforme dar si cel al vehiculelor urmarite, arata datele prezentate de Cristian Bucur, seful diviziei omologari individuale la Registrul Auto Roman.
Practic, in ultimii trei ani au fost depistate la inspectiile Registrului circa 4.000 de vehicule cu elemente de identificare neconforme, dar numarul a scazut de la an la an (1.793 in 2011, 950 in 2013).
Evolutia a fost inversa la numarul de vehicule gasite cu documente neconforme, in trei ani totalul fiind de peste 120, din care peste jumatate anul trecut si numai 21 acum trei ani. Tot in crestere a fost si numarul vehiculelor depistate ca fiind date in urmarire pentru furt, fiind vorba de peste 150 de masini in ultimii trei ani, maximul fiind anul trecut (64 de vehicule).
In ceea ce priveste tara in care vehiculele au fost furate, aproape o treime au fost furate in Romania, si circa 20% in Italia si Germania, topul tarilor fiind incheiat de Ungaria, Franta si Austria.
Statistica pe marci a vehiculelor furate arata ca sunt preferate masini scumpe, premium: BMW (25% din total), Volkswagen (19%), Mercedes (14%), Opel (8%).
Moduri de operare
Infractorii au in general trei moduri de operare:
1. Incalcarea proprietatii: Furt din locuinta sau pur si simplu talharie in plina strada doar pentru a intra in mod fraudulos in posesia unor chei ale masinii si ale documentelor. Vehiculul nu este vandut imediat, ci i se modifica numarul de identificare, este dus intr-un garaj neautorizat, se fac interventii si se falsifica partial sau total identitatea acestuia
2. Autovehiculele dezmembrate sunt si ele o sursa directa ce ajuta la falsificarea identitatii unor vehicule. Se iau placute, se decupeaza numere de identificare de la masini dezmembrate si se falsifica sau se cloneaza vehicule. O clona inseamna un vehicul similar cu cel original, dar caruia i-au fost transplantate elementele de identificare originale. Practic avem doua vehicule: cel bun circula cu elemente de identificare falsificate, iar cel fals are elemente de identificare bune
3. Infractiunile financiare. E vorba de leasing, de abuzul de incredere vis -a-vis de inchirieri si fraude prin firme de asigurari. Aceste infractiuni financiare au caracteristic faptul ca vehiculul se vinde imediat. Nu mai e timp sa i se modifice elementele de identificare si de cele mai multe ori masinile sunt vandute cu documente false.
La leasing, pe perioada desfasurarii contractului firma este proprietarul masinii si utilizatorul nu are drept sa vanda masina. Precaute, firmele de leasing pastreaza cartea de identitate in original, fiindca fara ea nu se poate instraina masina. Frauda consta in incercarea de a vinde masina cu banii jos si apoi utilizatorul nu mai plateste ratele. Vinderea se face fie fara acte, fie cu acte false.
Fraudele la asigurari pot fi premeditate: asiguri o masina care e deja lovita, care nu exista sau fraude ce tin de inscenarea unor accidente, iar aici e vorba spre exemplu de incendieri, insa nu pentru masina reala, cea asigurata, ci incendierea unei masini de la dezmembrari careia i-a fost „transplantata” identitatea masinii proprii.
RAR si certificarea autenticitatii
Certificatul de autenticitate este actul prin care se dovedeste faptul ca masina nu a fost furata si este si o dovada ca elementele de identificare ale masinii sunt originale. Certificatul ar trebui obtinut de vanzator de la RAR si inmanat cumparatorului inaintea perfectarii tranzactiei, insa de foarte multe ori NU se intampla asa, iar noul proprietar se duce pentru a-l obtine dupa ce a dat banii.
Registrul Auto Roman acorda certificate de autenticitate in doua cazuri: pentru vehicule inmatriculate in alt stat care sunt aduse in tara pentru a fi inmatriculate aici si vehicule deja inmatriculate aici la care se transcrie dreptul de proprietate.
Certificarea autenticitatii are trei etape ce vizeaza trei aspecte despre un anumit vehicul adus din strainatate:
- se verifica daca principalele elemente de identificare sunt originale
- se verifica daca formularul tip al documentului care confirma inmatricularea este autentic
- se verifica daca acel vehicul este sau nu in bazele de date cu vehicule urmarite pe plan international la data eliberarii certificatului de autenticitate
Daca e vorba de un vehicul inmatriculat in Romania, dar care-si schimba proprietarul, se aplica doar punctele unu si trei, cu precizarea ca la ultimul punct vorbim de verificarea pentru furt pe plan intern.
„Noua ne place sa credem ca prima situatie o acoperim in proportie de 100%, avem echipamentele necesare si avem personal instruit pentru a vedea daca un vehicul a fost sau nu modificat, insa nu intotdeauna putem spune care a fost identitatea initiala a acelui vehicul”, spune seful diviziei Omologari Individuale.
Despre verificarea autenticitatii formularului tip, Cristian Bucur spune ca practic se verifica suportul documentului de inmatriculare, cartonul. „Cele mai multe au, ca si bancnotele, elemente de identificare si de siguranta si le verificam pornind de la un model. Ceea ce nu stapanim (…) sunt inscrierile dintr-un document. Daca documentul a fost furat in alb si este completat nu avem cum sa verificam insscrierile si dealtfel asta e in atributia colegilor de la inmatriculari pentru ca ei au acces la bazele de date si doar asa se poate verifica 100% un document: avand acces in baza de date a celui care l-a emis”, spune el.
La partea cu vehicule urmarite, RAR nu are o baza de date proprie, insa are acces, pe baza unor protocoale cu Politia Romana, la bazele lor de date. „Exista un decalaj intre bazele de date pe care le au dansii si cele pe care au reusit sa ni le puna la dispozitie”, spune Bucur.
Seful departamentului de omologari individuale spune ca problema este ca Registrul Auto Roman nu are acces la baza de date a vehiculelor urmarite in spatiul Schengen. „Asta inseamna ca certificatul de autenticitate pe care il da RAR-ul acopera la acel moment bazele de date Furt Auto (care este baza de date romaneasca), Interpol si EUCARIS, dar nu Schengen. Acopera primele trei baze de date si exista un mic procent de situatii in care, atunci cand omul ajunge la inmatriculari cu acel certificat emis de RAR, cei de acolo sa spuna STAI, vehiculul este furat! Aici este o mica sursa de nemultumire”.
Cat dureaza propriu-zis interogarea bazei de date pentru a se afla daca vehiculul este furat? Rezultatele de la Politie sunt afisate aproape instantaneu, dar nu e mereu bine acest lucru. „Ideea de a servi clientul imediat, el dorind sa rezolve cat mai repede la RAR, nu intotodeauna este in favoarea lui pentru ca o masina care astazi e buna, poate, Doamne fereste in trei-patru zile sa fie modificata”.
De ce nu are Registrul Auto Roman acces la baza Schengen? Pentru ca doar reprezentanti ai Ministerului de Interne pot accesa aceasta baza, iar RAR este o institutie „civila” ce nu are dreptul sa acceseze baza. Mai mult, accesarea bazei aduce si obligatii asupra institutiei, una fiind si cea de a imobiliza masina daca se descopera ca e furata, iar RAR nu are voie sa imobilizeze masina, spune Bucur.
„Ceea ce incercam sa facem, si as zice ca am trecut de jumatatea drumului, este sa facem un fel de comunicare in orb, sa nu stiu exact in ce baza de date caut, adica sa trimit informatic intrebarea catre Ministerul de Interne, catre directia Furturi, dansii sa caute unde doresc si daca au gasit ceva pe lista Schnegen sa ia „la cald” masurile necesare, iar la RAR sa dea raspuns intr-o jumatate de ora, intr-o ora, sa stiu daca pot sa emit documentele sau nu. In acest fel ar creste gradul de incredere al documentului pe care-l dam”, spune reprezentantul Registrului Auto Roman.
El mai spune ca se doreste ca vehiculele cu dauna totala tehnica sa nu mai fie readmise in circulatie fiindca se repara cine stie pe unde. In plus, e in curs de semnare un protocol cu companiile de asigurari, astfel incat atunci cand ei fac o polita de asigurare sa poata verifica in sistemul informatic al RAR faptul ca acel vehicul pentru care se solicita asigurarea nu este unul „fantoma”, ci ca el exista, a trecut pe la RAR si are documente conforme.
Si mai important e ca de un an si jumatate sunt stranse informatii de la statii de inspectii tehnice si institutii similare din alte state despre rulaj, astfel incat peste un an – un an si ceva sa existe pentru cat mai multe vehicule un istoric cu kilometrii si eventuale reparatii semnificative din trecut.
