Piata auto din Romania a suferit transformari enorme in ultimii 7-8 ani, ajungand de la maxime istorice la niveluri de jos pe care nimeni nu le mai credea posibile in anii de boom. Profitul net per angajat a ajuns de la 122.345 euro in 2007 la 23.324 euro in 2009, iar cele mai recente date arata ca cifrele sunt continuare de trei ori mai mici decat in anii buni, reiese dintr-un raport al Consiliului Concurentei. De asemenea, documentul arata ca Romania poate fi a saptea piata auto din UE 27 din punctul de vedere al numarului de locuitori, insa nu poate ajunge efectiv pe aceasta pozitie din cauza ca se afla pe penultimul loc in ceea ce priveste PIB/cap locuitor in interiorul UE 27.
In ceea ce priveste potentialul pietei de autoturisme, Romania, tara cu o populatie de 21,35 milioane de locuitori, este cea de-a treia piata de desfacere (din punct de vedere al numarului de locuitori) din Europa Centrala si de Est (incluzand Ucraina) si cea de-a saptea din UE-27. Cu toate acestea, potentialul de crestere al pietei este influentat in mod negativ de faptul ca, din punct de vedere al PIB pe cap de locuitor, Romania ocupa penultimul loc intre tarile membre UE-27, cu un PIB pe cap de locuitor de 49% din media UE-27 tari, noteaza Consiliul Concurentei.
Parcul auto national numara la sfarsitul anului 2012 aproximativ 5,71 milioane de vehicule, din care 4,48 milioane de autoturisme. Rata de motorizare era la sfarsitul anului 2011 de 203 de autoturisme la mia de locuitori, ceea ce situeaza tara noastra pe ultimul loc in randul statelor membre ale UE in ceea ce priveste rata de motorizare a locuitorilor. Din cele 4,48 milioane de autoturisme, aproximativ 1 milion sunt inmatriculate in regiunea Bucuresti-Ilfov. Rata de motorizare pentru aceasta regiune este de 432 de autoturisme la mia de locuitori (un numar apropiat de media europeana), potrivit statisticilor si analizelor oficiale.
Scaderea vanzarilor de autoturisme noi, concomitent cu cresterea vanzarilor de autoturisme second-hand, au avut ca afect imbatranirea parcului auto, ponderea autoturismelor mai noi de doi ani scazand de la 20% in 2010 la 3% in 2012, fapt cauzat de scaderea dramatica a vanzarilor de autoturisme noi.
Anii 2007 si 2008, ani in care a fost inregistrat cel mai mare numar de autoturisme noi inmatriculate (aproximativ 600.000 de unitati, cumulat pe cei doi ani), au determinat scaderea varstei mediane a autoturismelor pana la 8,38 ani. Dupa anul 2008, scaderea vanzarilor de autoturisme noi concomitent cu cresterea vanzarilor de autoturisme second-hand a condus la cresterea varstei mediane a parcului auto pana la 11,62 ani.
Din analiza evolutiei veniturilor totale ale unei gospodarii si evolutiei inmatricularilor de autoturisme noi nu reiese existenta unei corelatii intre cei doi indicatori, noteaza Consiliul Concurentei.
Desi, la o prima vedere, aceasta lipsa de corelatie intre evolutia veniturilor si evolutia inmatricularilor de autoturisme poate parea surprinzatoare, ea sugereaza faptul ca alte modalitati de finantare, in afara veniturilor (ex. creditele bancare, leasing auto), au o influenta mai mare asupra evolutiei inmatricularilor de autoturisme. Aceasta explicatie este sustinuta de nivelul foarte redus al veniturilor gospodariilor raportat la pretul autoturismelor noi.
Evolutia cifrelor de afaceri indica o scadere abrupta a comertului cu autovehicule in anul 2009 urmata de o stabilizare a cifrelor de afaceri in perioada ulterioara. In acelasi interval, cifra de afaceri obtinuta din activitatea de intretinere si repararea autovehiculelor a inregistrat o scaderea usoara, in timp ce activitatea de comert cu piese si accesorii a evoluat pozitiv, depasind, ca valoare, in anul 2011 cifra de afaceri din comertul cu autovehicule.
In ceea ce priveste numarul intreprinderilor active, in intervalul analizat se constata o scadere importanta a numarului intreprinderilor active din comertul cu autoturisme concomitent cu o crestere consistenta a intreprinderilor din comertul cu ridicata de piese si accesorii.
Dupa maximul atins in anul 2007, cifra de afaceri a principalilor importatori a scazut accelerat pe fondul scaderii vanzarilor pana la mai putin de jumatate in anul 2011. Pentru aceasta analiza au fost folosite date de la Ministerul de Finante, fiind excluse cifrele de afaceri ale Ford Romania si Dacia.
Mai trebuie precizat ca vanzarile Dacia pe piata din Romania se realizeaza prin intermediul Renault Commercial Roumanie (RCR) si prin urmare, cifra de afaceri a RCR include si cifra de afaceri a Dacia din vanzari de autoturisme si piese de schimb pe piata interna.
Unele din graficele urmatoare fac referire la principalii furnizori activi pe piata de distributie a autoturismelor din Romania. Acestia sunt: Porsche Romania, Kia Rom Auto, Mercedes-Benz, Toyota, Auto Italia, Trust Motors, Renault Commercial Roumanie, BMW Romania, Hyundai, Subaru Motors Trading, Premium Auto si M Car Trading.
Evolutia profitului net a urmat acelasi trend, scaderea puternica de pana in anul 2010 fiind urmata de o usoare revigorare inregistrata in anul 2011 si din nou o scadere in anul 2012.
Criza economica a avut un impact major si asupra fortei de munca, numarul de salariati ai principalilor furnizori scazand de la 1.274 in anul 2007 la 768 in anul 2011, pentru ca anul trecut sa se inregistreze o crestere a numarului de salariati. Profitul net per angajat a scazut de la 122.345 de euro pana la un minim de 23.324 de euro in anul 2009.
In perioada 2008-2012 se observa o oarecare stabilitate la nivelul ierarhiei principalilor cinci concurenti de pe piata – Grupul Dacia-Renault, Porsche Romania, General Motors (Opel si Chevrolet), Ford si Tiriac Motors – care cumuleaza o cota de piata de 79,36% (pentru anul 2012) din vanzarile de autoturisme noi. Aceste grupuri comercializeaza aproximativ 15 marci de autoturisme din totalul de aproximativ 52 de marci comercializate in Romania (pentru anul 2012).
In ceea ce priveste evolutia cotelor de piata, desi analiza datelor prezentate releva fluctuatii moderate ca amplitudine, nu se poate vorbi de o stabilitate in timp a cotelor de piata de natura sa sugereze o eventuala intelegere anticoncurentiala pe piata.
