Companii precum Google, Continental si General Motors au testat masini capabile sa se conduca singure, insa ele sunt inca departe de showroom-uri, din mai multe motive. Senzorii necesari costa zeci de mii de dolari, nici cei mai performanti nu pot intelege o situatie din trafic la nivelul unui sofer, iar foarte multi oameni sunt reticenti cand aud de masinile autonome. Un raport al KPMG arata ce obstacole sunt in calea acestor masini si ce scenarii de adoptie pot aparea.
KPMG noteaza ca vehiculele din prezent primesc, pe zi ce trece, senzori tot mai performanti, de la cei de parcare, pana la cei care permit masinii sa franeze brusc cand e pericol de coliziune. Senzorii sunt tot mai performanti, insa nu destul incat sa creeze o geometrie 3D a unei situatii in timp real. Practic, desi senzorii primesc date exacte in timp real, nu sunt destul de avansati incat sa le interpreteze atat de precis si rapid precum un om.
Spre exemplu, un senzor poate detecta faptul ca o minge de fotbal ajunge pe carosabil, in fata unei masini in mers, insa nu ar putea anticipa si faptul ca dupa minge ar putea alerga un copil, element la care un sofer s-ar putea gandi, scriu cei de la KPMG in raportul Self-Driving Cars – The Next Revolution.
Pentru ca senzorii sa anticipeze ce s-ar putea intampla in jur trebuie construiti algoritmi complecsi, lucru deloc usor. In orice caz, costul extrem de mare al senzorilor este problema cheie fiindca cei instalati pe masinile autonome Google – model Toyota Prius modificat – costa circa 70.000 dolari.
Insa nici cand senzorii masinii vor deveni performanti nu va fi suficient, deoarece o masina autonoma trebuie sa poata comunica wireless mereu cu alte masini si cu elemente ale infrastructurii rutiere. Se lucreaza la modalitati de comunicare intre masini, sisteme de avertizare care ar pemite automobilului sa afle, spre exemplu, ca la un kilometru in fata s-a petrecut un accident grav sau ca in intersectia ce urmeaza a fi traversata o ambulanta va trece cu viteza, pe rosu.
KPMG noteaza ca va fi nevoie nu doar de reguli clare care sa duca la omologarea unor masini autonome, cum se intampla in unele state americane deja, dar si de subventii care sa ajute tehnologiile ce permit inteconectivitatea sa fie folosite pe scara larga. Daca se va raspandi masiv numarul de vehicule ce au mijloacele tehnice necesare, in momentul lansarii masinilor autonome va fi posibil ca ele sa comunice in timp real si cu cele conduse de soferii umani, ceea ce va face ca totul sa fie mai sigur in trafic.
Problema este ca, si dupa ce tehnologia va fi destul de avansata, ea va trebui sa ajunga pe sosele si in showroom. KPMG ia in calcul trei scenarii privind adoptia automobilului autonom: unul in care adoptia va fi agresiva, unul conservator in care totul merge greu si unul plasat intre extreme.
Practic, vorbim de o adoptie progresiva a tot ceea ce inseamna automobilul capabil sa se conduca singur, de la primele etape privind reglementarile de siguranta a traficului, pana la lansarea efectiva, undeva in jur de 2025. Tehnologic vorbind, scenariul cel mai probabil estimeaza ca, treptat, vor fi automatizate tot mai multe sisteme ale masinii, nu se va trece direct la una care sa se conduca total singura.
Masina care se conduce singura e intr-o faza incipienta insa, spun cei de la KPMG, lansarea unor astfel de modele va schimba si perceptia omului despre automobil si va incuraja si programele care isi propun sa adune doua sau mai multe persoane pentru o calatorie, in ideea de a se face economie de bani si de a se reduce poluarea.
