Mult optimism prudent, cifre credibile, o serie de hale mari si angajati care abia si-au serbat majoratul – acestea sunt principalele fragmente care-ti raman in minte dupa ce vezi uzina Great Wall Litex din Bulgaria. E amplasata la 300 de kilometri distanta de Mioveni, unde Dacia inca sta nederanjata de concurenta unor masini mai ieftine sau cu un raport calitate-pret mai bun.
Prima uzina auto pe care am vazut-o a fost Dacia din Mioveni, acum vreo 5-6 ani, apoi am vizitat Automobile Craiova, cand a preluat-o Ford, si am revenit acolo de curand, odata cu demararea productiei de preserie a lui B-Max. Am fost si la Opel (in Russelsheim) si Porsche (Zuffenhausen).
Toate aceste uzine au o multime de numitori comuni, asta pentru ca ele fabrica in adevaratul sens al cuvantului si diferitele procese sunt standardizate la nivel de industrie constructoare de masini. Ce face Great Wall in Bulgaria, in parteneriat cu firma locala Litex, e destul de diferit. E vorba de asamblarea unor masini venite la pachet din China. Deci nu vorbim de productie efectiva…
click aici pentru galeria foto
Dupa un drum de patru ore cu masina din Bucuresti pana in zona orasului Loveci, satul Bahovitsa, ai timp sa te gandesti la toate. Va fi economia Romaniei afectata? Pleaca Dacia in Maroc? Urmatorul meu automobil va fi oare chinezesc? Va cumpara Great Wall componente de la cei peste 300-400 de furnizori auto din Romania?
Soseaua e pustie si ai timp sa cauti raspunsuri pentru toate. Ai impresia ca traversezi o Bulgarie parasita de locuitorii ei. Treci prin sate sarace, amplasate pe drumul national la mare distanta unul de altul. Casele – in constuctie permanenta si mereu neterminate – iti dau senzatia ca te-ai intors, fara sa-ti dai seama, in Romania.
In Bahovitsa am ajuns cu GPS-ul, pe niste drumuri ciudate. La intoarcere aveam sa aflu ca exista si o cale mult mai moderna catre drumul national. Nu mai mult de 2-3 oameni, sprijiniti de saua bicicletei, stau la povesti in Bahovitsa. Desi are probabil mai mult de o mie de locuitori, in satul asta abia daca vezi 2-3 masini. Sunt cu numere de Bulgaria, prapadite, si iti starnesc un fior rece pe sira spinarii din cauza dubiosilor care le conduc la noi in Romania.
Un politist sta proptit cu un Opel Astra G la capatul unui drum care aparent nu duce nicaieri. Ii arat permisul de parcare pe care scrie Litex, primit prin e-mail de la organizatori, si se insenineaza. Drumul care nu duce nicaieri se pare ca merge totusi undeva…
Asfaltul e surprinzator de bun. Oricum, mai bun decat cel care leaga Mioveni de Pitesti. Dar ultimii 2 kilometri sunt de cosmar. Pamant galben, noroi, amestecat cu pietris pus parca special pentru evenimentul inaugural. De la Mercedes-Benz Clasa S, Audi Q7 si masini de sub 500 euro – toate sunt vopsite in culoarea pamantului pe anvelope si pana sub manerele usilor. Infrastructura de transport e o problema si la ei.
Presa si invitatii ocupa o sala mare, dar neincapatoare. Curg primele informatii:
- atelierul de asamblare a fost finalizat
- in a doua etapa a investitiei vor fi date in folosinta atelierele de sudura si vopsitorie
- furnizorilor doritori li se va oferi teren langa uzina
- varsta medie a muncitorilor este de 18-19 ani, iar a managerilor de 25 de ani
- in viitor vor lucra 2.000 de angajati pentru a produce 50.000 masini/an
- exista 84 de statii de lucru pentru a asambla modelul Voleex C10, disponibil cu doua tipuri de bot (unul mai agresiv, altul mai cuminte)
- uzina este conceputa pentru a produce 7 modele auto diferite
- pana acum a fost investita suma de 30 milioane euro, iar la finalizarea proiectului va ajunge la circa 80 milioane euro
Chinezii incep insa usor activitatea in Bulgaria. Cu efectivele din prezent se pot asambla 4.000 masini/an, cam cate face Dacia in trei zile. Seful de uzina de la Great Wall Litex a lucrat pentru Nissan in Africa de Sud, spun oficialii prezenti la eveniment. E si el in prezidiu si confirma.
Nici cand am fost la Porsche nu am auzit de atatea ori cuvantul „calitate”. Chinezii insista pe asta dubios de mult. Dar totodata spun ca masinile lor au cinci ani garantie si, pentru Bulgaria, orice piesa de schimb poate fi livrata in maximum 24 de ore (lucratoare, probabil). Poate fi un indiciu ca nu spun prostii cand vorbesc de calitate.
Am pipait masinile aflate in sala de conferinta. Miros un pic a tenisi chinezesti si par la nivelul masinilor coreene de acum 3-4 ani in ceea ce priveste materialele folosite si calitatea finisajelor. Designul e mai sofisticat decat la multe marci europene. Ramane de vazut cum se comporta aceste masini in utilizarea cotidiana, insa la prima vedere singurele probleme in a cumpara un Great Wall par sa fie doar imaginea de marca si preturile relativ mari. Cel mai ieftin model, hatchback-ul Voleex C10 (de dimensiunile unui Opel Corsa), costa de la circa 8.000 euro in sus.
Acest model, Voleex C10, este singurul pe care-l asambleaza vecinii bulgari, urmand ca in urmatoarele luni sa demareze operatiunile si pentru pick-up-ul Steed 5. Primul are motor de 1,5 litri pe benzina, de 109 Cai Putere, iar al doilea un motor pe benzina de 2,4 litri, de origine Mitsubishi. Pe Voleex C10 si Voleex C30 (un sedan de talia lui Logan) vad niste anvelope de care n-am auzit vreodata: Giti Contact 185/65 R15.
O intreb pe presedinta si directoarea generala a Great Wall daca vor lansa si un diesel. Raspunsul vine imediat din partea doamnei Wang Fengying: „Acum dezvoltam dieselul, anul viitor il lansam”.
Atat de multa deschidere nu mi-a fost niciodata data sa vad. Toata hala de asamblare e a noastra. Putem sa facem poze si sa vorbim cu oamenii. Din loc in loc e cate unul care te atentioneaza formal ca n-ai voie sa faci poze. E o gluma care-mi aminteste de femeile care protesteaza ca nu vor sa fie sarutate, dar de fapt asta asteapta.
Toti au salopete noi, cu logo-ul Litex, iar pe jos e curat luna – un peisaj contrastant cu pamantul galben cu pietris aflat la nici 500 de metri distanta. Conveioarele care transporta masini sunt aproape identice cu ce am vazut in celelalte uzine. Logica amplasarii lor e aceeasi, concentrarea angajatilor pare nemteasca.
In lipsa unui atelier de sudura si al unuia de vopsitorie, concluzia e ca din China vin caroseriile gata sudate si vopsite. Atunci e firesc sa te intrebi de ce nu le asambleaza tot in China, unde mai mult ca sigur mana de lucru e mai ieftina decat in Bulgaria. Raspunsul mi-a traznit prin minte din coferinta, cand unul dintre oficialii Great Wall Litex spunea cu mandrie „Bulgaria are acum propriul cod VIN”. Deci e vorba doar de eticheta „Made in EU” pana la urma. Cel putin in acest stadiu, in care totul, dar absolut totul, este importat din China.
Intr-una dintre hale se tine un festin culinar low-cost, unde doar prajiturile sunt cu adevarat gustoase, dar gretoase. Hostess-ele sunt la locul lor, iar pe scena defileaza ansambluri folclorice bulgaresti si apare chiar si un preot care da tarcoale masinii in semn de binecuvantare a investitiei, probabil.
E un mix ciudat de ritualuri corporatiste si traditionale, usor penibil, dar in tari ca Bulgaria si Romania cu religia nu te joci.
Totul a curs snur, de la primul schimb de e-mail-uri pe care l-am avut cu bulgarii, pana la conferinta de presa si vizita in uzina.
Great Wall si Litex au facut, pe 21 februarie, un prima pas ca la carte pentru ca Bulgaria sa intre pe harta tarilor constructoare de masini.
