Bateriile masinilor electrice ar putea fi mult mai mici si mai eficiente in viitor, iar incarcarea lor ar putea dura tot atat cat umplerea unui rezervor cu benzina daca proiectul institutului MIT din SUA – la care un rol principal are si romanul Mihai Duduta – va deveni realitate. Proiectul prezentat propune o noua arhitectura pentru bateriile masinilor electrice, una in care particule solide sunt suspendate intr-un lichid purtator pompat in sistem. Nu va mai fi nevoie ca masina electrica sa stea ore in sir in priza, ci va fi suficient ca amestecul special sa fie inlocuit, datorita unei partitionari care la masinile din prezent nu exista.
Romanul Mihai Duduta (din Suceava) si colegul sau Bryan Ho au publicat sub supervizarea profesorilor Craig Carter si Yet-Ming Chiang lucrarea cu care spera sa revolutioneze bateriile din masinile electrice, furnizand o varianta de greutate redusa si pret scazut la jumatate.
Ei propun o noua arhitectuta, numita semi-solid flow cell si bazata pe un amestec solid-lichid format prin suspendarea unor particile solide intr-un lichid care este pompat in sistem. Practic, componentele active ale bateriei, electrodul pozitv si negativ – catodul si anodul – sunt compuse din particule suspendate intr-un lichid electrolitic.
MIT noteaza ca cea mai importanta caracteristica a bateriei tine de faptul ca sunt separate cele doua functiuni ale bateriei: stocarea energiei pana cand e nevoie de ea si eliberarea ei cand e nevoie de ea – in doua structuri fizice separate. Profesorul Chiang spune ca, separand aceste functiuni, bateria poate fi realizata mult mai eficient, dat fiind ca in bateriile clasice stocarea si eliberarea au loc in aceeasi structura.
Acest design nou ar putea reduce marimea si costul unei baterii, inclusiv la partea de suport structural si conectori, la 50% din valoarea din prezent. Cercetatorii spun ca aceste schimbari pot face ca vehiculele electrice sa devina competitive in raport cu cele cu benzina si motorina.
Trebuie notat ca in prezent nu doar autonomia reala limitata (sub 150 km) este un dezavantaj al masinilor electrice, dar si costul bateriei (peste 5.000 de euro care se simt din plin in pretul masinii).
Un mare avantaj al sistemului propus tine de faptul ca incarcarea masinii electrice s-ar putea face extraordinar de rapid fiindca ar fi vorba doar de a evacua amestecul vascos ce constituie ideea centrala a sistemului si a pompa in locul lui un amestec „proaspat”. O alta idee ar fi inlocuirea unei partitii a bateriei (dat fiind ca am vorbit mai sus de doua structuri separate) cu o alta partitie, ceea ce ar fi precum schimbarea unui cauciuc la pit-stop.
Astfel de baterii pe un principiu similar au mai fost create, insa lichidul folosit avea densitate redusa si putea stoca extrem de putina energie in volumul dat. Bateriile existente sunt extrem de mari, iar lichidul specific trebuie pompat atat de rapid, incat eficienta lor ajunge sa fie redusa. Cei de la MIT spun ca sistemul propus de ei inlatura cert aceste neajunsuri.
Cei doi profesori coordonatori au infiintat o companie numita 24M Technologies, au reusit sa stranga 16 milioane de dolari si spera ca pana in 2013 sa aiba un prototip functional.
1 comentariu
Ceea ce face dl Mihai Duduta e extraordinar, insa titlul e incorect fiindca nu un roman ci o echipa face respectivul proiect.
The development of the technology was partly funded by grants from the U.S. DoD’s DARPA and ARPA–E. Continuing research on the technology is taking place partly at 24M, where some recent MIT graduates who worked on the project are part of the team; at MIT, where professors Angela Belcher and Paula Hammond are co-investigators; and at Rutgers, with Professor Glenn Amatucci.
The target of the team’s ongoing work, under a three-year ARPA-E grant awarded in September 2010, is to have, by the end of the grant period, “a fully-functioning, reduced-scale prototype system,” Chiang says, ready to be engineered for production as a replacement for existing electric-car batteries.