De ce masinile care se conduc singure ar putea ajunge sa domine strazile abia peste cateva zeci de ani

Cei mai optimisti spun ca vom avea pana in 2020 in showroom-uri masini care se conduc singure, pesimistii spun ca acestea nu vor fi sigure decat in multe zeci de ani. Fanii masinilor autonome spun ca ele pot salva mii de vieti anual si ne pot aduce economii de zeci de miliarde de dolari, insa scepticii spun ca vor aduce haosul pe strazi si ca ramanem la mana „masinilor robot” care ne pot omori in trafic dintr-o banala greseala de soft. In conditiile in care aceste masini au fost tema principala a Salonului Auto de la Frankfurt, noi studii si teste ne arata plusurile si minusurile lor.

In istoria de 130 de ani a automobilului au fost multe momente revolutionare, insa niciunul nu este atat de radical precum masina care se poate conduce singura. Nissan si Mercedes spun ca vor sa lanseze modele viabile pana in 2020, Google face teste despre care s-a scris enorm, Volvo are un concept bazat pe un „pluton” de masini, iar Continental face parteneriate extinse pe domeniu.

Un raport al Eno Center for Transportation din Washington prezinta posibilele avantaje ale unei lumi pline de astfel de masini, dar si obstacolele care fac ca o astfel de lume sa para foarte departe.

Premisa de la care se pleaca a fost adesea evocata si de directorii din lumea auto: in 90% dintre accidentele de circulatie omul are o oarecare vina, mica sau foarte mare, iar daca vom putea dezvolta masini-robot excelente, eliminam riscul de eroare umana.

Anual mor in SUA 30.000 de oameni pe sosele, iar cei de la Eno Center au calculat ca atunci cand o zecime din parcul auto va fi constituit din masini autonome ar putea fi salvate anual 1.100 de vieti, iar ca si beneficii pe partea economica am vorbi de 37 miliarde dolari/an. De unde vin aceste cifre? Se merge pe ideea ca un numar mare de masini autonome sigure vor scadea cu 211.000/an numarul de accidente rutiere in SUA, consumul de conbustibil ar fi mai mc, fiindca masina ar fi programata sa conduca economic si am sta mult mai putin in blocaje fiindca masinile ar alege cea mai buna ruta, avand in timp real date de trafic.

Cifrele sunt cu totul orientative, practic au statut de pronostic, admit si autorii raportului, insa dau o idee despre cum ar putea fi revolutionata lumea de aceste masini.

Dar pentru moment mult mai clare sunt obstacolele ce stau in calea acestor masini, cel mai „palpabil” fiind pretul, pentru moment niciun model neputand fi vandut cu sub 100.000 de dolari, de cinci ori peste pretul mediu al unei masini noi vandute in SUA.

Pretul e o mare problema, dar va scadea in timp. cel mai mare izvor de scepticism fiind insa siguranta acestor masini autonome, iar strategia este ca, de la an la an, sa devina automate tot mai multe lucruri pe care acum soferii le controleaza, insa totul se face cu pasi mici, retinuti.

Pe masini scumpe sunt acum sisteme automate care franeaza automobilul, detecteaza cand ajungi pe contrasens sau te asista la parcare. Chiar si cand vor fi puse la punct toate sistemele, tot va exista un buton pe care soferul il va putea apasa pentru a prelua imediat controlul, iar publicatia MIT Technology Review a publicat un amplu articol in care descrie cateva masini autonome si problema legata de preluarea controlului.

Practic, daca intr-un automobil capabil sa se conduca singur, soferul se simte nesigur si doreste sa preia controlul, se pune problema cat de rapid se poate face din punct de vedere tehnic acest lucru. Transferul controlului masinii de la sistemele complet automate, total catre sofer, trebuie sa fie extrem de rapid, iar acest lucru s-ar putea sa nu fie prea usor de realizat tehnic.

Pe autostrada va fi mai usor pentru masinile autonome, mult timp se merge cu viteza constanta si nu sunt atat de multe intersectii si nici masini care sa vina periculos de pe contrasens. Marea provocare este in oras si mai ales daca o masina iese brusc in fata automobilului autonom.

Apoi, spune un profesor de la MIT, hartile folosite de sistemele robotizate trebuie sa fie extrem de detaliate si actualizate foarte des. dar chiar si asa, multitudinea de senzori, camere si procesoare trebuie sa faca fata unor situatii limita, un exemplu fiind cele cu ploaie puternica sau cu ninsoare, cand e de asteptat ca masina sa nu mai poata „citi” prea grozav situatia din trafic si ar putea reactiona mai greu.

Revenind la raportul Eno Center for Transportation, acesta atrage atentia si asupra chestiunilor legale si regulatorii, aratand ca primul accident grav in care o masina autonoma va fi implicata pe drumurile publice ii va speria pe multi si va f considerat mai tragic decat o mie de accidente cu masini obisnuite.

Standardele vor fi mai dure pentru aceste masini, cum s-a mai discutat, vor fi mari probleme legate de cum vor putea fi asigurate si cine e responsabil in caz de accident. Producatorul masinii, cel al software-ului sau soferul, ca nu a ales sa preia controlul inainte de accident?

Apoi vine problema interconectarii: pentru ca totul sa mearga bine, comoputerele masinilor vor trebui sa comunice in timp real, sa-si impartaseasca informatii despre rute, accidente si viteza. Totul in timp real, iar ca sistemul sa fie functional vorbim de o cantitate uriasa de informatii. Cand avem informatii, apar si ingrijorarile legate de confidentialitate si de faptul ca infractori cibernetici ar putea pune mana pe o baza uriasa de date personale.

Asadar, obstacolele sunt in acest moment mai multe si mai clare decat posibilele avantaje pe care masinile autonome le-ar putea aduce. Tocmai de aceea, o invazie a acestor masini nu are cum sa vina prea curand.

Pe acelasi subiect:

Cum se vor schimba orasele cand vor fi pline de masini ce se conduc singure – Un peisaj desprins din filmele SF

Ionut Budisteanu, elevul care construieste sistemul prin care automobilul se poate conduce singur: Am primit propuneri de la Google si Tesla Motors, insa ma intereseaza sa studiez la Universitatea Bucuresti