Acasa Romania APIA spune ca eliminarea Timbrului de Mediu va deteriora siguranta rutiera si sugereaza ITP mai dese pentru masini cu peste 160.000 km la bord

APIA spune ca eliminarea Timbrului de Mediu va deteriora siguranta rutiera si sugereaza ITP mai dese pentru masini cu peste 160.000 km la bord

de Adrian Mitrea

Esapament Auto (sursa - https://www.dreamstime.com)
Esapament Auto (sursa - https://www.dreamstime.com)

Eliminarea Timbrului de Mediu va contribui la o si mai mare deteriorare a nivelului de siguranta rutiera din din Romania, din moment ce exista o legatura directa intre varsta autovehiculelor si riscul crescut pe care acestea il reprezinta pentru ceilalti participanti la trafic, spune Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA). Organizatia sugereaza si Inspectii Tehnice Periodice (ITP) mai dese pentru masinile cu peste 160.000 km la bord.

Redam mai jos, integral, comunicatul de presa al APIA:


Dupa cum mentionam in precedentul Comunicat de presa (din 28 oct.), intentionam sa analizam – intr-o succesiune de informari de presa tematice – impactul eliminarii Timbrului de Mediu asupra unor sfere sociale si economice dintre cele mai diverse. Daca in precedentul am analizat impactul negativ al acestei initiative asupra cresterii poluarii si, pe cale de consecinta, a afectarii sanatatii populatiei, in cel de astazi ne propunem sa punctam cateva aspecte legate de modul in care eliminarea Timbrului de mediu va genera serioase probleme de siguranta in trafic, ca urmare a cresterii numarului de autovehicule vechi, multe dintre ele, intr-o stare tehnica precara, departe de nivelul de conformitate cu normativele constructorului.

Afirmatia de mai sus este sutinuta de catre rezultatele controalelor efectuate de catre Registrul Auto Roman care, in anul 2015 a verificat tehnic in trafic 81.702 vehicule in toata tara, 5,55% (4.535) dintre vehiculele controlate prezentand pericol iminent de accident. Conform Comunicatului de presa al acestei institutii tehnice (http://www.rarom.ro/?p=2061) procentajul de respingere in functie de vechime arata ca 63,1% dintre vehiculele mai vechi de 15 ani au prezentat diferite neconformitati (93% dintre acestea fiind datorita unor deficiente legate de siguranta rutiera), fata de 48,0% dintre cele cu varsta cuprinsa intre 6 si 8 ani, sau 28,5% la cele mai noi de 3 ani. Se demonstreaza astfel, legatura directa intre varsta autovehiculelor si riscul crescut pe care acestea il reprezinta pentru ceilalti participanti la trafic, aceasta fiind destul de elocventa si daca analizam teritorialitatea numarului de accidente cu urmari fatale, comparativ cu vechimea parcului auto din respectivele judete (figura urmatoare).

(sursa - APIA)
(sursa - APIA)

In plus, trebuie avut in vedere faptul ca, autovehiculele, cu cat sunt mai noi, au elemente de siguranta activa si pasiva (descrise pe site-ul APIA http://www.apia.ro/siguranta-rutiera/) mai numeroase si mai eficiente, comparativ cu cele fabricate in urma cu mai multi ani.

Dar, scaderea nivelului de siguranta in trafic nu este o notiune abstracta. Aceasta se traduce, in primul rand, prin pierderi de vieti omenesti. Din acest punct de vedere, semnalul de alarma pe care dorim sa-l punctam, este acela ca, deja, Romania ocupa un nedorit loc doi in randul statelor membre UE in ceea ce priveste numarul de accidente grave, soldate cu decese (indicatorul masurat este numarul de decese la 1.000.000 locuitori), in tara noastra inregistrandu-se dublul mediei UE, respectiv 91 decese, comparativ cu 51, cat este media pe ansamblul UE. Cresterea numarului si a varstei medii a autoturismelor din parcul national, vor agrava aceasta situatie, cu atat mai mult cu cat observam ca Romania este in top si pe segmentul numarului de decese provenite din accidente rutiere in aglomerarile urbane (figura urmatoare).

(sursa - Road safety 2014 – How is your country doing - http://ec.europa.eu/roadsafety/)
(sursa - Road safety 2014 – How is your country doing - http://ec.europa.eu/roadsafety/)

Pe de alta parte, facem apel la memoria recena si reamintim decidentilor faptul ca, a trecut mai putin de o luna (12 octombrie 2016) de cand Guvernul Romaniei a aprobat Strategia Nationala De Siguranta Rutiera pentru perioada 2016–2020, precum si Planul de actiuni pentru implementarea strategiei, http://gov.ro/ro/stiri/strategie-i-plan-de-actiuni-pentru-cre-terea-sigurantei- rutiere-pana-in-2020-i-reducerea-la-jumatate-a-deceselor-din-accidente-rutiere-fata-de-2010, acestea avand urmatoarele obiective majore:

  • a) cresterea sigurantei rutiere si
  • b) reducerea la jumatate a numarului de decese din accidente rutiere pana in anul 2020 fata de anul 2010,

asumarea de catre Romania a acestor obiective fiind in concordanta cu orientarile comunicate de Comisia Europeana pentru perioada 2011-2020 pentru un spatiu european de siguranta rutiera si reducerea deceselor cu 50% fata de perioada anterioara.

In plus, trebuie avut in vedere faptul ca scaderea nivelului de siguranta rutiera, are impact negativ inclusiv asupra Bugetului de Stat – in Stategia Nationala de Siguranta Rutiera (pag. 39) regasim si costurile aferente accidentelor rutiere ce au loc in Romania – dar, desi ele sunt importante, nu consideram a fi relevante pentru analiza noastra, axata in principal pe chestiuni de natura tehnica.

Un ultim aspect pe care ni-l propunem sa il abordam in aceasta analiza, este cel referitor la mentinerea sigurantei active si pasive a autovehiculelor pe toata durata de viata a acestora. Aceasta se poate realiza atat prin controale rutiere, cat si prin reconsiderarea/consolidarea inspectiei tehnice periodice, care, conform Directivei 2014/45/EU (privind inspectia tehnica periodica a autovehiculelor), se poate introduce la intervale mai scurte de timp, in urmatoarele situatii:

  • a) dupa un accident care a afectat principalele elemente de siguranta ale vehiculului,
  • b) cand sistemele si componentele de siguranta si cele legate de protectia mediului ale vehiculului au fost transformate sau modificate
  • c) cand vehiculul a ajuns la un kilometraj de 160.000 de km

O astfel de abordare va descuraja conducerea pe drumurile publice a unor vehicule neconforme cu standardele in baza carora acestea au fost omologate, mai ales daca si penalizarile administrative sau financiare pentru nerespectarea lor vor fi semnificative.


Timbrul de mediu a intrat in vara acestui an sub lupa UE, la scurt timp Ministerul Mediului a recunoscut ca acest timbru este, de fapt, o taxa de inmatriculare si de import, iar in aceasta toamna ministrul Mediului, Cristiana Pasca Palmer, si-a nuantat pozitia, spunand ferm ca timbrul de mediu este ilegal, ca ar trebui abrogat si inlocuit cu altceva.

Lasa un comentariu

avatar
  Subscribe  
Notifica-ma despre